Cum ar fi trebuit să procedeze autoritățile în cazul ursului din Harghita. Specialist: ”A fost invocată această teamă că dacă ar fi omorât animalul s-ar fi considerat acțiune de braconaj” / Câți urși sunt în România

EXCLUSIV ONLINE // Procedurile legiferate din România ar fi permis curmarea suferinței ursului accidentat pe un drum de la marginea localității Praid, din Harghita. Din păcate, teama de a nu fi acuzați de braconaj, dar și faptul că procedurile nu sunt clare au făcut ca animalul să agonizeze aproape o zi pe autostradă. Mai mulți factori duc la situația în care ușii sunt victime ale interacțiunii cu oamenii. Un specialist de la WWF (World Wild Fund for Nature) a explicat pentru B1.ro care sunt posibilitățile pe care le-ar fi avut echipa de intervenției în acestă situație.

”În cazul asta de la Praid nu știu ca el să fi coborât într-o zonă locuită, acolo e o șosea care practic intră și în habitatul ursului. Nu este o problemă de coborâre a ursului la hrană. A fost clar o problemă de lipsă de asumare a deciziei în cazul acesta. E și o problemă de legislație oarecum alambicată și ar trebui clarificată procedura asta. Sunt județe în care există proceduri de intervenție în cazul acesta. Credem că aceste echipe care intervin pe teren trebuie să fie bine pregătite și să cunoască legislația și intervenția să nu fie asociată cu o acțiune de vânătoare. Adică să nu se plece de la premiza că este o acțiune de vânătoare.

Și în cazul acesta am văzut că a și fost invocată această teamă, că dacă ar fi omorât ursul s-ar fi considerat acțiune de braconaj. Există proceduri pe hotărârea de Guvern 323/2010 care prevede foarte, foarte clar că se poate face această intervenție în cazul speciilor strict protejate cum este ursul. Trebuie să existe niște justificări, o motivație foarte bine motivată a intervenției. La finalul acțiunii trebuie să existe un raport transparent cu justificările și cu modalitatea de intervenție”, a declarat pentru B1.ro Livia Cimpoieru, specialist comunicare WWF ( World Wild Fund for Nature) România.

În România numărul real al urșilor nu se cunoaște și din această cauză sunt greu de gestionat anumite măsuri pentru a prevedea interacțiunea lor cu zonele locuite.

”Nu putem să invocăm decât cifra oficială de 6.450-7.200 de urși, este o marjă de eroare destul de mare, asta e cifra avansată de Ministerul Mediului, dar este o cifră care nu se bazează pe date științifice. Sunt mai multe cauze pentru faptul că nu intră în somnul de iarnă (hibernare), una este creată de schimbările climatice, suntem în 18 noiembrie și afară poți să mergi și în tricou, bineînțeles că asta întârzie intrarea în somnul de iarnă și îi bulversează pe urși pentru că ei trebuie să aibă un ciclu natural, organismul lor trebuie să intre în somnul de iarnă la un moment dat. Doi la mână au la dispoziție hrană artificială care nu intră în mod normal în dieta lor, respectiv resturi alimentare și hrană care se mai pune la observatoarele de urși sau alte tipuri de hrană venite pe diverse filiere și asta iar îi determină să nu intre în hibernare” a mai adăugat Livia Cimpoieru.

WWF încearcă să salveze puii de urși care ar putea cădea victime accidentelor sau altor animale și organizația a observat că numărul lor a crescut anul acesta.

”Noi derulăm un program de fundraising pentru orfelinatul de urși din munții Hășmaș, e vorba de acel centru de reabilitare a urșilor orfani. Acum erau în jur de 15-17 urși, a fost un an destul de bogat ca să spun așa. Ei când ajung la vârsta de 2 ani când în mod natural se despart de mama lor atunci sunt eliberați din centru” a mai spus specialistul.

Habitatul urșilor este invocat de fiecare dată când sunt realizate studiile de fezabilitate pentru construirea de drumuri sau autostrăzi, dar de fiecare dată costul unor lucrări care să fie adaptate mediului face ca discuția să fie abandonată, astfel că ne mai putem aștepta la astfel de evenimente și în viitor.