Turismul în Delta Dunării a scăzut cu 40% față de 2021: „Aş fi închis, dacă nu aş fi avut rezervări pentru august şi septembrie”

Sezonul turistic 2022 este crucial pentru agenţii economici din Delta Dunării, având în vedere efectele războiului din Ucraina, creşterea preţurilor la utilităţi, alimente şi combustibil, în condiţiile în care rezervaţia este deja considerată printre cele mai scumpe destinaţii de vacanţă din România.

În condiţiile în care resursa piscicolă este în scădere, unii proprietari de pensiuni anunţă că îşi vor închide unităţile în 2023, în timp ce unii localnici aşteaptă sprijinul statului.

Vali Petrea, proprietarul unui hotel situat la aproximativ 10 kilometri de oraşul Crişan, a declarat pentru Agerpres că numărul turiştilor a scăzut cu peste 40% faţă de 2021.

Numărul turiştilor în Deltă, în scădere

„Ne-aţi găsit aproape singuri şi suntem la mijlocul săptămânii. Anul trecut, pe vremea asta, era o lună plină de turişti. Anul acesta, nu ştiu ce s-a întâmplat. Problema principală e că sunt şi scumpiri foarte mari, care depăşesc bugetul lor, iar oamenii au intrat în panică. Hotelul acesta a fost construit pentru croaziere, dar este foarte mare, iar când pleci în croazieră costurile sunt pe măsură, aşa că l-am ancorat aici. Dacă anul trecut turiştii nu şi-au permis să meargă în croazieră, anul acesta, nici atât. Este deja o scădere cu 40%”, a transmis Vali Petrea.

Una dintre cele mai scumpe oferte ale Deltei Dunării este turismul cu hotelurile plutitoare. Totodată, situația economică actuală a făcut ca ofertele din acest an să fie la preţuri mai mici, potrivit G4media.

„Am trei angajaţi. Cu forţa de muncă e aproape imposibil să te descurci. Sufăr foarte mult la capitolul curăţenie. (…) Aş fi închis, dacă nu aş fi avut contracte şi rezervări pentru august şi septembrie. Am apucat să promit în faţa oamenilor. Anul viitor, dacă lucrurile continuă aşa, nu cred că mai putem merge înainte”, a declarat proprietarul hotelului plutitor.

Potrivit lui Dragoș Olaru, ghid de turism de aproape 25 de ani, situaţia unor operatori turistici este similară cu cea a unor localnici şi a unor pensiuni din satul Crişan.

„Chiar dacă primul an de pandemie ne-a surprins, pentru că turiştii au venit, neputând ajunge altundeva, anul trecut au fost mai puţini, iar acum – aproape deloc, ceea ce nu e bine. Pentru mine însă, fiindcă sunt mai optimist şi văd lucrurile în evoluţia lor, iar turismul în Deltă nu merge într-o direcţie bună, o criză este o şansă să se întâmple altceva. Să vedem ce va rezulta! Cert este că lipsa turiştilor de anul acesta îngroapă pensiunile mici. Cei care vin sunt oameni cu posibilităţi, accesează pensiunile mai scumpe, iar localnicii au din ce în ce mai puţini oaspeţi”, a explicat Dragoş Olaru.

Dacă unii localnici şi-au deschis casele turiştilor în anii trecuți, în 2022 au preferat să le lase închise.

„Pensiunile mici au o mare problemă. Înainte, funcţionau pe o lege în baza căreia îşi puneau camerele la dispoziţie, plăteau un impozit anual şi era simplu. Noi aici nu avem autorităţi la îndemână să obţinem avize şi, cum legislaţia s-a schimbat, trebuie să-şi cumpere case de marcat, să ţină nu ştiu ce registre. Dar oamenii nu se pricep. Au încercat să se autorizeze şi nu au reuşit, deşi au umblat pe la Primăria Crişan, pe la Sulina, iar anul ăsta nici nu sunt turişti şi nici nu ştiu încotro s-o ia. Au zis că mai bine stau închişi decât să se complice, pentru că altfel faci o căruţă de acte, cumperi casă de marcat, duci casa de marcat la revizie, faci raport lunar şi sunt multe complicaţii. Statul ar trebui să aibă un rol pro-activ şi să autorizeze camerele pentru turism. Ei nu pot da factură, nu pot accesa vouchere, dar sunt pensiuni de trei sau patru margarete care pot face asta. Ei se mulţumesc să fie trecuţi la normă de venit. E simplu, stabilesc cu Fiscul cum plătesc şi ar fi o facilitate bună”, a mai spus Dragoş Olaru.

Turiști nemulțumiți de sejurul petrecut în Deltă

„Este o zonă foarte frumoasă, unde se mănâncă bine. Storceagul de sturion, chifteluţele din peşte şi scrumbia la grătar mi-au plăcut în mod deosebit. Ce e frumos aici? Oraşul Sulina, canalele din apropiere şi, dacă stai aici, pe scaun, şi te uiţi la Dunăre, îţi place. Nu mi-au plăcut ţânţarii, dar asta e tot. Adică m-aş întoarce, dacă o să avem posibilităţi financiare. Am ales Delta Dunării pentru că eu consider că e singurul loc din România unde merită să-ţi cheltui banii”, a afirmat Florentina, din Popeşti-Leordeni, potrivit sursei citate.

Cu toate că preparatele din peşte specifice zonei reprezintă principala atracţie pentru turiști, în această perioadă capturile sunt foarte slabe.

„Viaţa de pescar a fost grea, dar acum e şi mai grea. Nu mai e peşte şi muncim fără niciun rost, iar dacă nu e peşte, turiştii nu vor mai veni. Să ştiţi că şi înainte au fost perioade în care nu era peşte şi totuşi părinţii noştri trăiau. Altă variantă nu este”, a spus Alexandru Monea, pescar comercial din satul Mila 23.

Pescarii susțin că nivelul scăzut al apei din unele lacuri şi canale, pe fondul valurilor de căldură excesivă, duce la înmulţirea algelor care consumă oxigenul din apă, în detrimentul resursei piscicole.

„La Caraorman, nu s-au făcut decolmatări de 26 de ani. Gândiţi-vă că vara apa nu mai are oxigen, iar în august mor tone de puiet. Din cauza lipsei decolmatărilor, în unele lacuri şi pe canale nu mai vine apă proaspătă şi puietul mare, carasul, ştiuca, migrează unde e apă curgătoare, dar rămâne puietul care nu ştie care e stânga şi care e dreapta şi se sufocă. Mor tone din lipsa oxigenului”, a precizat Renato Munteanu, pescar comercial din satul Caraorman.

Declinul resursei piscicole, o problemă pentru toate afacerile din Rezervaţie

„În ziua de astăzi, aprovizionarea cu peşte este o gravă problemă. În România, sunt foarte puţine bălţi care furnizează peşte. Pe piaţă, e peşte din toată Europa, dar gustul borşului de peşte este dat în primul rând de calitatea peştelui şi, în al doilea rând, de modul în care prepari legumele”, a menţionat proprietarul unui restaurant pescăresc din satul constănţean Vadu, Denis Stamatescu.

Lipsa peştelui a redus numărul pescarilor. De exemplu, la Caraorman, din cei peste 100 de pescari de altădată, în prezenht sunt vreo 30, potrivit lui Renato Munteanu.

„Statul ar trebui să aibă un rol pro-activ, pentru că pescarii sunt din ce în ce mai puţini, iar în pensiuni peşte din Deltă aproape că nu se mai găseşte. E mai uşor să ţii de volan decât să te trezeşti la 03.00 dimineaţa şi să mergi în baltă, să te mănânce ţânţarii. Dacă aş fi pensiune, aş face contract cu un pescar sau doi pentru a asigura peştele pentru oaspeţi. Aş plăti direct cu factură. E absurd să dai peştele la cherhana şi să plece în ţară, iar noi aici să dăm peşte la turişti de la supermarket sau mai ştiu eu din ce crescătorii. Nu este just”, consideră ghidul de turism din satul Crişan, Dragoş Olaru.