Ȋn urma tragediei din Colectiv în care și-au pierdut viața 64 de persoane, iar alți 146 au fost grav răniți, patronii clubului sunt judecații pentru omor calificat și vătămare corporală gravă. În cadrul anchetei se vor stabili nu doar vinovățiile și cuantumul pedepselor, ci și daunele pe care ar trebui să le primească victimele, potrivit activenews.ro.
„Incendiul din 30.10.2015 din incinta clubului Colectiv a avut ca urmări vătămarea a circa 200 persoane, din care 64 persoane au decedat, peste 120 de persoane au formulat plângere penală prealabilă ca urmare a leziunilor suferite”, se spune în rechizitoriul Parchetului General.
„Unele dintre persoanele aflate în club, (sic!) au prezentat leziuni ce au necesitat spitalizarea pe diferite perioade de timp, în funcție de gravitatea vătămărilor, iar altele nu au necesitat îngrijiri medicale sau spitalizare, cele din urmă fiind în principal persoanele care au evacuat incinta în primele momente ale incendiului. Din motive obiective cum ar fi, spre exemplu, cele legate de continuarea acordării asistenței medicale în regim spitalicesc în afara țării ori din cauze determinate de evoluția stării de sănătate a victimelor care a condus la neepuizarea investigațiilor medico-legale, până la acest moment sunt finalizate cercetările în ceea ce privește persoanele decedate și 20 persoane vătămate.”
Potrivit art.79 din Codul de Procedură Penală (CPP), persoana vătămată este „persoana care a suferit o vătămare fizică, materială sau morală prin fapta penală”.
Toate persoanele care au suferit răni grave, au suferit și daune morale, pe care procurorii susțin că nu le pot proba, în lipsa expertizelor medico-legale.
Astfel, Parchetul General ar fi trebuit să respecte drepturile acestor victime, și să nu se împiedice de niște documente medicale constatatoare care nu au fost finalizate nici după șase luni.
Victimele nu au fost trecute pe lista părților civile, pentru că nu au fost considerate părți vătămate și prin urmare nu pot pretinde dezdăunarea în timpul procesului penal.
„Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătorești”, iar „organele judiciare au obligația de a aduce la cunoștința persoanei vătămate acest drept”, prevede art.20 din Codul de Procedură Penală. Ȋncălcarea acestei îndatoriri de către organul judiciar echivalează cu lipsa de rol activ și constituie motiv de desființare a hotărârii judecătorești pronunțate în asemenea condiții.
„Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii și a întinderii pretențiilor, a motivelor și a probelor pe care acestea se întemeiază”.
În acest sens, au fost depuse mai multe cereri la dosarul aflat în instrumentarea Parchetului General.
Procurorii Parchetului General au considerat că, din cei 146 de răniți în incendiu, doar 20 se califică pentru statutul de părți vătămate în dosar. Mai mult, pe lista părților civile sunt trecute toate spitalele din București în care au fost internate victimele din Colectiv.
„Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș se constituie parte civilă cu cheltuielile totale în valoare de 51.729,97 RON, ce reprezintă tratament medical acordat victimelor, cheltuieli generate de transportul pacienților, precum și plata orelor suplimentare efectuate de către personalul medical ca urmare a acordării îngrijirilor medicale, astfel încât nu se poate stabili cuantumul exact”, se precizează în rechizitoriul Parchetului General.
Și alte instituții ale statului li s-a resprctat dreptul de a se constitui parte civilă în dosar și doresc recuperarea cheltuielilor determinate de transportul aerian al victimelor la spitalele din străinătate, precum și cheltuielile efectuate cu asistența medicală asigurată pe perioada transportului.Printre aceste instituții se numără și Ministerul Transporturilor, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Departamentul pentru Situații de Urgență, dar și Ministerul Afacerilor Externe.