Cum "apar" și "dispar" miliardele din buget: De ce fiecare guvern se plânge de "greaua moștenire"

Liviu Dragnea a lansat în ultimele zile mai multe acuzații referitoare la guvernul Cioloș, despre care a susținut că a lăsat în buget o gaură de 10 miliarde. De altfel, liderul PSD a cerut anchetarea în comisiile de buget-finanțe a felului în care s-au făcut rectificările bugetare în precedentul guvern.

Doar că "găuri" de miliarde lei au apărut în buget și în 2015, și în 2014, și aproape în fiecare an, iar acuzațiile care se aduc, în aceste zile, fostului executiv, sunt valabile pentru guvernele care l-au precedat, aproape fără excepție, scrie profit.ro.

Acest lucru apare din cauza unei marje de eroare care apare în întocmirea fiecărui bugetjustificată până la un punct, dar și o doză de premeditare, însemnând că executivul alocă cu bună știință mai mulți bani pentru investiții, de exemplu, pentru ca, ulterior, să îi folosească în alte scopuri, de regulă, majorări în domeniul social.

Guvernul PSD condus de Victor Ponta a lăsat găuri de vreo 4 miliarde lei în 2015, 3 miliarde lei în 2014 și 9 miliarde lei în 2013 pentru că a supraestimat veniturile, dacă e să analizăm din același punct de vedere pe care îl are Liviu Dragnea.
2015

Program inițial: venituri=226,3 mld lei, cheltuieli=239,3 mld lei

Program rectificat: venituri=236,3 mld lei, cheltuieli=249,3 mld lei

Execuție: venituri=233,5 mld lei, cheltuieli=243,9 mld lei

Deficit bugetar=10,3 mld lei (1,4% din PIB)

2014

Program inițial: venituri=216,8 mld lei, cheltuieli=231,2 mld lei

Program rectificat: venituri=218,2 mld lei, cheltuieli=233,53 mld lei

Execuție: venituri=213,8 mld lei, cheltuieli=226,3mld lei

Deficit bugetar=12,4 mld lei (1,8% din PIB)

2013

Program inițial: venituri=209,2 mld lei, cheltuieli=222,6 mld lei

Program rectificat: venituri=209,4 mld lei, cheltuieli=224,1 mld lei

Execuție: venituri=200,1 mld lei, cheltuieli=215,8 mld lei

Deficit bugetar=15,7 mld lei (2,5% din PIB)

"În afară de cheltuielile relativ ușor de anticipat – salarii pensii, ajutoare, funcționarea instituțiilor etc -, guvernele nu știu cât și cum vor cheltui pentru investiții și câți bani vor atrage de la UE, așa că pun atât la încasări, cât și la cheltuieli sume mai mari decât reușesc să folosească. Metoda are nu doar marjă de eroare, ci și o doză de premeditare. Dacă nu ajung banii la drumuri, de exemplu, pot crește salariile sau ating deficitul scontat. Nu este vorba de găuri, din moment ce banii nu au existat decât pe hârtie, ci de proiecții cu eroare care au ca efect cel puțin lipsa de predictibilitate a finanțelor țării", conform sursei menționate.

Bugetul întocmit pe un an reflectă în aceeași măsură și modul de guvernare pe care îl alege fiecare executiv în parte. Până la finalul ianuarii, Ministerul de Finanțe urmează să prezinte bugetul pe care îl întocmește pe 2017, despre care ministrul Viorel Ștefan afirma că se va baza date realiste spre deosebire de fostele guvernări.