România scapă de criza kerosenului? Ce spune expertul în energie Dumitru Chisăliță

Criza de kerosen începe să afecteze tot mai clar sectorul aviatic european. Companiile aeriene anulează zboruri și avertizează asupra problemelor de combustibil. Mai multe state sunt deja sub presiune, însă România pare, deocamdată, într-o poziție mai stabilă.

Cum s-a ajuns la criza kerosenului în Europa

Potrivit expertului în energie Dumitru Chisăliță, Europa a schimbat radical, în urmă cu aproximativ 30 de ani, modul de producere și utilizare a kerosenului. Mai exact, a ales să se bazeze pe importuri din alte țări. Această strategie a dus treptat la o dependență majoră de furnizori externi.

În prezent, aproximativ jumătate din kerosenul utilizat în Uniunea Europeană provine din importuri. Unul dintre principalii furnizori a fost Kuweit. Problema este că livrările din această zonă sunt acum blocate. „De o lună și jumătate, fluxurile sunt întrerupte, ceea ce a făcut ca kerosenul din Kuweit să nu mai ajungă în Europa”, a explicat specialistul, notează Digi24.

De ce este România mai puțin expusă

Un alt avantaj important este legat de resursele proprii de petrol, după cum subliniază Dumitru Chisăliță: „Avem și avantajul de a avea o pătrime din cantitatea de țiței necesară României din producție internă”. În plus, România nu depinde semnificativ de petrol provenit din zona Golfului, acolo unde tensiunile actuale generează blocaje. Din acest motiv, specialistul consideră că „probabil România nu se va confrunta cu o problemă legată de existența unei crize pe piața kerosenului”.

Mai mult decât atât, există chiar oportunități. „Există posibilitatea ca România să fructifice această situație, determinată de cererea mare de kerosen la nivel european și de creșterea semnificativă a prețului”, a explicat expertul pentru sursa menționată.

Ce măsuri se propun la nivel european

La nivel european, discuțiile se concentrează pe soluții rapide care să atenueze impactul scumpirilor și al lipsei de combustibil, însă opțiunile sunt limitate. Una dintre variantele analizate este reducerea accizelor, pentru a diminua presiunea asupra sectoarelor afectate.

Totuși, Dumitru Chisăliță avertizează că o astfel de măsură trebuie aplicată selectiv: „Nu ar trebui să existe o reducere la toată lumea, ci una aplicată acolo unde este necesar”, indicând domenii precum agricultura, transportul sau serviciile esențiale.

În lipsa unor rezerve strategice și a unor alternative reale la kerosen în aviație, Europa rămâne vulnerabilă la șocuri externe, mai ales în contextul tensiunilor geopolitice. Pe scurt, criza actuală scoate în evidență o problemă structurală, dependența de importuri și lipsa unor mecanisme solide de protecție. În același timp, state precum România reușesc, cel puțin temporar, să stea mai bine datorită resurselor și consumului mai redus.