MANELIZAREA Sarmizegetusei?! CJ Hunedoara renovează la SECRET "Marele Templu Circular": Suspiciuni privind forma și numărul stâlpilor de lemn (FOTO)

Începând cu 2 octombrie și până pe 31 accesul turiștilor în situl istoric Sarmizegetusa Regia a fost oprit de către Consiliul Județean (CJ) Hunedoara care face lucrări de reabilitare, ceea ce este un lucru bun. Lucrul ne-bun este secretomania și inconștiența de care edilii dau dovadă vizavi de informarea despre un sit UNESCO.

Astfel, potrivit presei locale de specialitate, CJ a anunțat lucrări de înlocuire a stâlpilor de lemn de la Marele Templu Circular și schimbarea gardului metalic cu unul lemnos la drumul pavat, dar NU a publicat și planurile lucrărilor demarate.

La solicitarea presei de prezentare a schițelor, CJ HD nu a răspuns, iar Administrația Sarmizegetusa Regia a refuzat categoric și arogant:

Nu considerăm utilă publicarea proiectului din moment ce niciun text de lege nu obligă la publicarea lor (…). Referitor la detaliile tehnice și arheologice, vă rugăm să vă adresați ALTOR instituții specializate care sunt abilitate să le ofere. Numai bine.

Este ciudat refuzul oficialilor de a furniza niște planuri ale proiectului, atâta timp cât au publicat deja memoriul ce conține descrierea lor, inclusiv costurile aferente, însă se înscrie în linia și mai ciudată a nepublicării, în ultimii 70 de ani, a niciunui plan al vreunei cetăți dacice, de către specialiștii oficiali ai civilizației dacice de la Cluj, respectiv Deva – Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, precizează blogul citat.

În ciuda asigurărilor date de Administrația Sarmizegetusa Regia că știu ce fac și nu modifică nimic, reabilitarea Marelui Templu e o problemă sensibilă.

În anul 1980, atunci când s-a luat decizia introducerii unor stâlpi de lemn în presupusele (pentru că specialiștii încă nu știu câte erau) goluri lăsate de cei existenți în urmă cu 2000 de ani, proiectul lor prevedea un diametru de 40 cm (partea din pământ), iar partea aflată deasupra terenului (cea vizibilă), cu secțiune pătrată (!) și latura de 28 cm.

În anul 2016, în cadrul unui proiect creditat cu 1.000.000 de euro, specialiștii în civilizație dacică de la Cluj și Deva, pe baza scanărilor și ridicărilor topografice, au creat o reconstituire a "Templului Mare Circular", fără să țină cont de ruine și date, reducînd numărul stîlpilor de lemn la doar 32 (cercul 1).

Așadar, este firesc să nu acordăm administratorilor prezumția de nevinovăție. Fără respectarea unor dimensiuni stricte, situl riscă să își piardă armonia, scopul și valoarea originară, în dulcele stil al manelizării României la care tot asistăm de ani în șir.

Reamintim în context și de modul în care un alt sit ce candidează pe lista UNESCO – Mănăstirea Argeșului – a fost mutilat cu modernele termopane ale secolului al XXI-lea.

Cel mai valoros sit UNESCO din România nu poate fi renovat în umbră, domnilor administratori!