CCR: Ar fi absurd ca un act de corupţie realizat în beneficiul soţului/copilului/părinţilor/sponsor politic să nu poată fi sancţionat penal

Curtea Constituţională a publicat motivarea deciziei prin care i-a dat dreptate președintelui Klaus Iohannis și a declarat neconstituțională modificarea unui articol din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. În document, judecătorii constituționali susțin că ar fi „absurd” ca un act de corupţie realizat în beneficiul soţului/copilului/părinţilor/a unui sponsor politic să nu poată fi sancţionat penal, informează Agerpres.

CCR insistă că actul de corupție trebuie pedepsit indiferent de beneficiarul folosului necuvenit.

În vară, majoritatea PSD-ALDE a trecut prin Camera Deputaților o modificare a unui articol din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, care prevede că efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia se pedepseşte doar dacă este săvârşită în scopul obţinerii „pentru sine”, nu şi pentru altul, cum prevede acum legea, de bunuri sau alte foloase „materiale” necuvenite.

„Este de principiu că o normă de incriminare care priveşte combaterea corupţiei nu poate fi structurată în funcţie de persoana în favoarea căreia se urmăreşte obţinerea folosului şi nici în funcţie de natura folosului. În forma în vigoare a textului analizat, legiuitorul a stabilit că folosul este obţinut pentru sine sau pentru altul tocmai pentru a sublinia, în mod expres, faptul că nu contează subiectul în favoarea căruia se obţine folosul, fiind indiferent cine obţine răsplata rezultată dintr-un act de corupţie. De aceea, în accepţiunea formei preconizate a art.12 alin.(1) din Legea nr.78/2000, se creează o contradicţie în termeni, în sensul că un act de corupţie nu ar putea fi calificat ca atare decât dacă folosul este obţinut numai pentru sine. Or, a configura elementele unui infracţiuni de corupţie în funcţie de acest parametru ar echivala cu o incongruenţă între natura infracţiunii şi conţinutul normativ al textului de incriminare. Un act de corupţie, pentru a fi calificat ca atare, nu este şi nu poate fi condiţionat de o anumită calitate a beneficiarului folosului rezultat. ‘Per a contrario’ ar rezulta că un act de corupţie realizat în beneficiul soţului/copilului/părinţilor/a unui sponsor politic nu poate fi sancţionat penal, ceea ce este absurd. Aşadar, actul de corupţie trebuie sancţionat indiferent de beneficiarul folosului necuvenit, astfel încât legiuitorul nu poate condiţiona reţinerea acestuia de obţinerea folosului numai pentru sine”, se arată în motivarea CCR, citată de Agerpres.