Dezinformarea, principala preocupare a UE înainte de europarlamentare: Dacă a funcționat în Marea Britanie, cum să nu meargă în țări cu istoric dictatorial bazat pe pervertirea conștiințelor prin manipulări grosolane?

Dezinformarea pare să fie principala temă de preocupare a Uniunii Europene în această perioadă, având în vedere că se apropie campania electorală pentru alegerile europarlamentare din luna mai, exact momentul în care partidele sunt preocupate să-și discrediteze adversarii, potrivit mediastandard.ro.

Publicația reamintește că, la nivelul UE, dezinformarea nu este ceva necunoscut. Brexitul s-a desfășurat pe fondul unei dezinformări, deși Marea Britanie are o lungă tradiție democratică, care se întinde pe parcursul a câteva sute de ani.

„Dacă dezinformarea a funcţionat în Marea Britanie, cum să nu se facă simţită în ţări care au cunoscut dictaturi bazate exact pe pervertirea conştiinţelor prin manipulări grosolane?
Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Lituania, România au stat aproape o jumătate de secol sub un regim dictatorial, iar Germania a trecut printr-una dintre cele mai dure dictaturi. Cetăţenii acestor ţări au simţit ce înseamnă dezinformarea, şi totuşi şi în condiţiile democraţiei de tip liberal se practică pe scară largă manipularea şi dezinformarea.”, scrie sursa citată.

Bineînțeles, aplombul luat de fenomenul „fake news” este alimentat și de evoluția mijloacelor de comunicare. Internetul și rețelele sociale au ajuns la cu totul alt nivel.

„Dezinformarea nu mai este atributul exclusiv al presei, ziare, radio, televiziune. Politicianul este omul care are un interes personal în a-şi minimaliza adversarul. Am putea afirma fără să greşim foarte mult că într-o campanie electorală o foarte mare parte din mesaje sunt promisiuni deşarte, deci tot dezinformări”, mai precizează publicația.

Totodată, dincolo de aceste preocupări, autoritățile de la Bruxelles reclamă și eventuale ingerințe ale Rusiei, dat fiindcă Moscova are ca obiectiv fragmentarea Uniunii Europene.

„Am văzut de asemenea puterea războiului hibrid dus de Kremlin în cazul alegerilor prezidențiale din Statele Unite, dar și în cazul Brexit-ului. Partidele populiste, deși formează doar 18% din totalul locurilor din Parlamentul European, sunt pe val în state ca Italia, Austria, Germania sau Ungaria. Faptul că acestea sunt cu precădere eurosceptice și antiliberale reprezintă în sine o amenințare la adresa coeziunii Uniunii Europene.

Astfel devine evident faptul că oficialii europeni sunt îngrijorați în privința posibilelor ingerințe ale Kremlinului în cazul viitoarelor alegeri din mai. Rămâne de văzut însă și ce mecanisme vor dezvolta pentru a contracara aceste amenințări”, mai arată mediastandard.ro.