Reglementările stricte din domeniul energiei: sunt acestea menite să împiedice dezvoltarea sectorului?

Ministerul Energiei din României și-a prezentat în dezbatere publică proiectul de ordonanță privind securizarea aprovizionării cu gaze naturale în cazul epuizării zăcămintelor sau a expirării contractelor de concesiune. Regulamentul propus urmărește să echilibreze posibila ieșire a unei importante companii internaționale de pe piața românească ca urmare a prevederilor OUG 114 și, în acest caz, presupune transferarea infrastructurii de conducte către operatorul național de transport de energie electrică Transgaz.

Proiectul va fi evaluat de actorii principali de pe piață – care ar putea părea destul de critici, având în vedere scăderea de 20% a vânzărilor de gaze naturale ale OMV Petrom, cea mai mare companie energetică din România (controlată de grupul austriac OMV) în T1 2019, Prețul reglementat de stat de 68 lei / MWh nu se corelează cu cererea de pe piață curentă, ceea ce are un efect economic negativ asupra companiilor din sectorul energetic. În anul 2018, prețurile au fluctuat între 79 și 125 lei / MWh, cu posibilitatea de creștere suplimentară de 20%.

Contracția pieței gazelor naturale afectează în mod direct sistemul național de alimentare cu energie electrică. Pentru prima dată din 2008, E-Distribution Muntenia, E-Distribuția Dobrogea și E-Distribuția Banat, care sunt controlate de grupul italian Enel și sunt responsabile de distribuția energiei electrice, au terminat anul cu o pierdere totală ce depășește 470 milioane de lei.

Conform unor estimări diferite, prețul gazului de 68 lei / MWh va aduce o pierdere bugetului de stat de peste 1 miliard de lei în fiecare an. Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, consideră că modificările aduse OUG 114 nu sunt necesare după clarificarea modului în care se aplică prevederile OUG 19/2019.

La rândul său, Saniya Melnicenco, președinte al Asociației Române a Companiilor de Explorare și Producție (ROPEPCA), consideră că adoptarea pripită a pachetului de măsuri restrictive a avut ca rezultat profituri marginale mai mici ale câmpurilor petroliere existente și, prin urmare, cicluri mai scurte de viață ale proiectelor de extracție a petrolului și gazelor.

Industria energetică din România oferă peste 26.000 de locuri de muncă cu perspective de creștere la 46.000. Condițiile mai stricte ale pieței pot duce la scurgerea de forță de muncă din România către proiecte mai stabile din străinătate.

În ceea ce privește revenirea la dereglementarea pieței din 2022, există o amenințare reală pentru grupurile sociale vulnerabile. Descentralizarea pieței și dezvoltarea industrială locală ar putea oferi o soluție din acest punct de vedere. Acest tip de abordare este deosebit de relevant pentru regiunile mono-industriale din țară.

Un obstacol important în acest sens îl reprezintă lipsa investițiilor în infrastructura energetică națională. Rompetrol (parte a grupului kazah KazMunayGas), operatorul celei mai mari rafinării Petromidia, intenționează să redirecționeze exporturile către piața internă, însă este limitată de capacitățile de depozitare a portului Constanța, precum și de ecosistemul logistic din jurul instalației.

Companiile internaționale importante care fac afaceri în țară și care își dau seama de importanța schimbărilor pozitive durabile, continuă să dezvolte comunitățile locale în regiunile în care sunt prezente. LUKOIL, operatorul rafinăriei Petrotel, care în acest an sărbătorește 115 de ani, va aloca peste 100 de milioane de euro pentru a optimiza tehnologia, făcând astfel producția neutră din punct de vedere ecologic până în 2021. În paralel, compania investește anual în programe sociale, contribuind la dezvoltarea județului Prahova .

De asemenea, profitul net al PJSC LUKOIL a crescut cu 37% față de anul precedent în T1 2019, confirmând poziția stabilă a companiei pe piața internațională.

Prin urmare, în ciuda complexității și interdependenței proceselor care stau la baza funcționării pieței energiei, precum și a poziției rigide a instituției politice din România, principalii actori de pe piața națională a energiei sunt suficient de puternici pentru a menține dinamica pozitivă a dezvoltării durabile a țării.

Cu toate acestea, perspectivele pe termen mediu și lung ale creșterii sectorului energetic național par a fi vagi, fără transparență, deschidere și previzibilitate din partea guvernului în luarea deciziilor cheie în industrie.