Premierul desemnat începe, luni, formalitățile pentru votul de învestitură. Parlamentul, tot mai aproape să aleagă între propria dizolvare și reinstalarea unui guvern proaspăt demis

Premierul desemnat Ludovic Orban depune, luni, în Parlamentul României, lista miniștrilor propuși și programul de guvernare actualizat. Cu toate acestea, parlamentarii PNL sunt mandatați să nu acorde încrederea cabinetului nominalizat, într-o încercare de declanșare a alegerilor anticipate.

„Luni depunem programul de guvernare actualizat şi lista de miniştri, dar nu pot să mă prezint în faţa Parlamentului înainte de a mă prezenta în faţa forurilor statutare ale PNL. Luni, la ora 10,00, vom avea o reuniune a Biroului Politic Naţional şi vom supune votului colegilor din PNL programul reactualizat şi lista Guvernului pentru ca tot luni să le trimitem spre Parlament, astfel încât să reducem cât mai mult posibilitatea boicotului procedural pe care-l planifică PSD.

(…) În conformitate cu reglamentul Camerelor, Parlamentul trebuie, în termen de 15 zile de când a fost prezentată lista, să programeze plenul în care se dă votul de învestire”, a declarat, vineri, Ludovic Orban.

Premierul demis și, totodată, nominalizat a precizat că parlamentarii liberali sunt mandatați să participe la ședințele de plen, dar să nu voteze formarea noului guvern. În plus, USR a dat semne că s-ar ralia demersului, promovând de asemenea declanșarea alegerilor anticipate. Totodată, PMP, deși a respins ipoteza organizării scrutinului înainte de termen, a dat de înțeles că ar fi gata să participe la această inițiativă dacă s-ar găsi consens politic.

În ceea ce privește PSD, inițial social-democrații au repins complet acest scenariu și au sugerat că vor bloca ședințele prin lipsă de cvorum. În plus, aceeași formațiune deține majoritate în birourile permanente ale Parlamentului, ceea ce îi dă posibilitatea de a controla calendarul parlamentar. Cu toate acestea, duminică, Paul Stănescu, secretarul general al social-democraților, a declarat că PSD vrea alegeri anticipate.

Potrivit articolului 85 din Constituția României, Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.

Mai departe, în articolul 89 din legea fundamentală, după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată, cu mențiunea că Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.