Augustin Zegrean: Starea de alertă este ea însăși neconstituțională, că nu e prevăzută în Legea Fundamentală. Puteau să rămână cu starea de urgență și să mai reducă din restricții (VIDEO)

Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, a declarat, pentru B1 TV, că decizia de joi a CCR, potrivit căreia Guvernul poate institui și prelungi starea de alertă fără încuviințarea Parlamentului, este una corectă deoarece, altfel, ar există un amestec al puterilor statului. Fiecare putere știe ce are de făcut, iar Parlamentul are alte mecanisme de a controla Guvernul, a explicat Zegrean. Acesta a mai afirmat că, oricum, starea de alertă e neconstituțională, deoarece nu este prevăzută în Legea Fundamentală. Cât despre cealaltă decizie luată joi de CCR, potrivit căreia instituirea carantinei și internarea obligatorie, prin Ordin al ministrului Sănătății, sunt neconstituționale, Augustin Zegrean susține că, de asemenea, este corectă și pe aceeași linie cu hotărâri mai vechi ale Curții.

Augustin Zegrean: Starea de alertă e neconstituțională

Judecătorii de la Curtea Constituțională au stabilit, joi, că Guvernul poate institui și prelungi starea de alertă, fără a avea nevoie de încuviințarea Parlamentului. Augustin Zegrean, fost președinte al CCR, a declarat că decizia este una corectă.

Acesta a mai precizat că, oricum, starea de alertă nici nu este prevăzută în Constituție și mai bine rămânea starea de urgență, care dă mai multă libertate de mișcare Guvernului, cel care gestionează răspunsul la epidemia de coronavirus.

„În primul rând, Curtea Constituțională a decis că, în Legea 55, aceea făcută în mare viteză, articolul 4 e neconstituțional, adică Guvernul nu trebuie să trimită Hotărârea prin care adoptă starea de alertă la confirmarea Parlamentului, iar Parlamentul nu poate să modifice sau să abroge o astfel de Hotărâre. E o decizie absolut corectă. Nu trebuia să fie așa ceva în lege, pentru că e un amestec al puterilor statului. Fiecare dintre puterile statului știe cu ce se ocupă. Parlamentul nu poate să modifice sau să abroge Hotărârile Guvernului, el are alte metode de a controla Guvernul”, a explicat fostul președinte CCR.

Întrebat de ce, totuși, parlamentarii au trecut asta în lege, Zegrean a răspuns: „Că atâta știu! Așa au vrut ei atunci. Eu știu de ce au trecut-o: pentru că, la starea de urgență, care e trecută în Constituție, acolo scrie că președintele declară starea de urgență, iar Parlamentul, în maxim cinci zile, o aprobă sau o respinge. Și au vrut să facă la fel. Au luat din Ordonanța aceea cu stare de urgență și au zis ”dați voi stare de alertă, dar veniți să o aprobăm noi”. Deci de acolo s-a pornit toată greșeala”.

„Dar starea de alertă ea însăși este neconstituțională, că nu e prevăzută în Constituție. Ea a fost adusă printr-o lege. Am mai spus asta: puteau să rămână cu starea de urgență, să mai reducă din restricții, că puteau să facă mai multe decât în starea asta de alertă, despre care nimeni nu știe, de fapt, despre ce e vorba. Mie mi se pare că sună mai apăsător starea de alertă, că te ține tot timpul treaz. Deci în interiorul stării de urgență era mult mai multă libertate de mișcare pentru legiuitor, pentru Guvernul care coordonează starea”, a mai explicat Augustin Zegrean.

CCR: Instituirea carantinei și internarea obligatorie, prin Ordin al ministrului Sănătății, neconstituționale. Zegrean: E o decizie normală

CCR a mai stabilit, joi, că sunt neconstituționale carantina și internarea obligatorie impuse prin Ordin al ministrului Sănătății. Asta l-a determinat pe premierul Ludovic Orban să spună că foarte mulţi lideri politici „neagă pericolul, instigă populaţia la nerespectarea regulilor şi iniţiază alături de instituţii aflate în slujba lor, şi nu în slujba cetăţeanului, tot felul de demersuri”.

Augustin Zegrean, însă, nu-i dă dreptate prim-ministrului: „De fiecare dată, Curtea a spus că nu pot fi luate astfel de măsuri prin Ordine de Ministru sau Hotărâri de Guvern. Deci eu nu pot să fiu de acord cu asta. CCR nu cred că se amestecă în politicile astea și, pe de altă parte, orice om care vrea să gândească normal spune și recunoaște că e normală decizia aceasta. De data aceasta, orice critică adusă Curții e pur nefondată. Dacă ar aștepta motivarea Curții ar înțelege mult mai multe”.