Netratarea cariilor apărute pe dinții de lapte și implicațiile asupra sănătății generale

Dinții de lapte sunt la fel de importanți precum cei permanenți, rolul lor fiind unul esențial în apariția și sănătatea dinților definitivi.

Dinții temporari, numiți popular “de lapte”, apar în jurul vârstei de 6 luni și vor fi schimbați în totalitate abia în jurul vârstei de 10 ani. În consecință, dinții de lapte au un rol important în dezvoltarea vorbirii, în realizarea masticației, în ghidarea erupției dinților permanenți, permițând astfel dezvoltarea armonioasă a mușchilor faciali și formarea oaselor maxilare.

Netratarea cariilor apărute pe dinții de lapte, bazându-ne pe faptul că oricum aceștia vor cădea și vor fi înlocuiți de dinții definitivi, este un lucru greșit și poate avea consecințe grave pe termen lung.

Cariile pe dinții de lapte. De ce apar și cum le tratăm?

Potrivit unui studiu efectuat în 2014, în România, patru din zece copii de până la 13 ani prezintă carii la nivelul dinților permanenți și 75% dintre cei cu vârste cuprinse între 5 și 13 ani au carii la nivelul dinților temporali (conform studiului “Zâmbește România” efectuat de GSK cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătătii Orale, 2014)

În Statele Unite, de exemplu, statisticile arată că aproximativ 60% din copii au dezvoltat carii până la vârsta de 5 ani (conform American Academy of Pediatric Dentistry)

Cariile dentare sunt provocate de acizii produși de bacteriile din cavitatea bucală care se hrănesc cu resturile alimentare rămase în cazul în care copiii nu se spală pe dinți. Acizii demineralizează stratul superficial al smalțului, iar la nivelul dinților de lapte evoluția cariei este rapidă. Potrivit medicilor, o carie simplă netratată poate ajunge în aproximativ 2 luni la stadiul de carie complicată, cu afectare a pulpei dintelui.

Atunci când cariile apar devreme la nivelul dinților de lapte, în special la nivelul molarilor temporari, șansele ca și rădăcina dintelui permanent să fie afectată sunt foarte mari. Există, de asemenea, riscul pierderii precoce a dintelui, cu efecte pe termen scurt și termen lung.

Iată care sunt principalele complicații care pot apărea atunci când cariile copilului rămân netratate.

Dinții permanenți pot avea probleme ortodontice

În cazul pierderii unuia sau mai multor dinți de pe arcadă, la vârste fragede, dinții permanenți se pot confrunta cu probleme ortodontice.

Mai precis, lungimea arcadelor dentare se poate reduce ca urmare a migrării dinților rămași, dinții permanenți pot erupe mai devreme sau mai târziu, pot apărea tulburări ocluzo-articulare, defecte de vorbire, probleme estetice ce vor necesita corectarea cu ajutorul unui aparat dentar.

Riscul la care se expune copilul cu o infecție netratată

Atunci când vizita la medicul stomatolog este amânată, cariile complicate netratate pot evolua către infecții ce se pot transmite prin sânge, fiind afectată sănătatea generală a copilului. Mai mult, infecția cauzată de caria dentară afectează indicatorii VSH și ASLO și scade imunitatea organismului copilului.

Complicațiile sunt multiple: afectarea nervului cu apariția durerii, fracturi dentare, abcese, mergând până la pierderea dinților și afectarea mugurilor dinților permanenți.

Ceilalți dinți de lapte pot fi afectați

În general, bacteriile din cavitatea bucală circulă de la un dinte la altul, așa că în foarte multe cazuri dinții aflați în jurul celui cariat pot fi afectați, la rândul lor, de carii.

Copilul care prezintă carii dentare netratate nu se poate alimenta corect, are un somn deficitar, poate avea întârzieri în procesul de creștere, iar durerile de dinți pot afecta capacitatea de atenție și concentrare la școală.

Complicații grave cauzate de netratarea cariilor

Netratarea cariilor apărute pe dinții de lapte poate avea și consecințe mai grave atunci când infecția ajunge, prin intermediului sistemului circulator, în spațiul cuprins între cei doi plămâni, cauzând adesea pneumonie (conform unui studiu al universitatii Yale)

Astfel, infecția poate afecta organele situate în acest spațiu: inimă, plămâni, esofag, trahee, rinichi, dar și vase mari de sânge precum artera aorta și vena cavă superioară.

Copilul ar putea dezvolta o fobie față de stomatolog

Deși foarte mulți părinți nu iau în serios frica de medicul stomatolog, aceasta este cât se poate de reală pentru copilul mic, și nu numai.

În cazul în care vizita la stomatolog se face în ultimul moment, când durerea deja s-a instalat, iar copilul are nevoie de un tratament complex, experiența ar putea să nu fie una plăcută.

Recomandarea medicilor este ca prima vizită la cabinet să aibă loc înainte de a avea o problemă dentară. Aceste demers timpuriu îl va ajuta pe copil să perceapă vizita în cabinetul stomatologic ca fiind ceva natural, fiind dispus să coopereze.

Academia Americană de Medicină Dentară Pediatrică (AAPD) recomandă ca prima vizită la medicul stomatolog să aibă loc în jurul vârstei de un an sau la scurt timp după apariția primilor dinți de lapte pe arcada dentară. Părinții vor fi instruiți cum trebuie să efectueze igiena orală a copilului și cum să întrețină sănătatea dinților prin alimentație și obiceiuri sănătoase.

Educarea timpurie a copilului privind importanța unei igiene orale corespunzătoare îl va transforma într-un adult responsabil care se va bucura de o bună sănătate dentară și generală pe termen lung.