Rusaliile 2025: Semnificația sărbătorii și obiceiurile respectate de români de Pogorârea Sfântului Duh

Creștinii ortodocși sărbătoresc duminică, 8 iunie 2025, Rusaliile sau Pogorârea Sfântului Duh, o zi cu profunde semnificații religioase și spirituale. Această sărbătoare, celebrată la 50 de zile după Paște, este considerată ziua de naștere a Bisericii Creștine, marcând momentul în care Duhul Sfânt s-a pogorât asupra apostolilor și le-a oferit darul propovăduirii în toate limbile.

Semnificația și tradițiile sărbătorii

Considerată simbolic ziua de naștere a Bisericii Creștine, această sărbătoare este asociată cu începuturile propovăduirii credinței creștine în lume. În primele secole, Rusaliile erau un prilej al botezului, taina prin care omul devine parte a Bisericii.

Potrivit cărții Faptele Apostolilor, în ziua Cincizecimii „din cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet, ca de suflare de vânt ce vine repede (…), li s-au arătat limbi ca de foc (…), și s-au umplut toți de Duhul Sfânt și au început să vorbească în alte limbi”.

Denumirea „Rusalii” își are originea în termenul latin Rosalia, o sărbătoare a trandafirilor dedicată cultului morților în lumea romană. În acest context, sâmbăta de dinaintea Rusaliilor a devenit, în tradiția ortodoxă, o zi specială de pomenire a celor adormiți, obicei preluat și transformat de Biserică în conformitate cu credința creștină.

Ce se face și ce este interzis pe 8 iunie

În unele regiuni ale țării, în special în sudul și sud-vestul României, se păstrează obiceiul de a vopsi ouă roșii și de Rusalii, asemenea Paștelui. Oul roșu simbolizează sângele lui Hristos și este considerat un element sacru de protecție. În unele sate, ouăle sunt sfințite la biserică și apoi oferite celor sărmani sau păstrate în gospodărie pentru binecuvântare.

Conform tradiției populare, Rusaliile sunt însoțite de o serie de interdicții și superstiții. Se crede că în această zi nu este bine: să lucrezi, să te cerți sau să rostești cuvinte grele, să pleci în călătorii lungi sau prin păduri necunoscute, să iei decizii fără sfat, pentru că „ielele”, ființe mitologice, pot pedepsi oamenii prin boală sau rătăcire.

În satele din Oltenia, Muntenia și alte zone din sudul țării, credincioșii duc la biserică frunze de tei și nuc pentru a fi sfințite, notează doxologia.ro. După slujbă, aceste frunze sunt așezate cu grijă la icoane, la intrarea în gospodării sau în poduri, fiind considerate simboluri ale Duhului Sfânt și mijloace de protecție împotriva relelor.

Unul dintre cele mai spectaculoase obiceiuri este Dansul Călușarilor, practicat mai ales în sudul țării. Acest dans ritualic, încărcat de simboluri străvechi, este considerat o formă de apărare împotriva spiritelor rele și o sursă de vindecare pentru cei bolnavi.

Tot în această perioadă, în unele gospodării se păstrează obiceiul de a planta leuștean, usturoi și pelin, plante cunoscute din vechime pentru rolul lor protector.