Comportamente periculoase în timpul unui cutremur. De ce nu este bine să te adopostești sub tocul ușii

Una dintre fricile constante ale românilor, în special a bucureștenilor, sunt cutremurele. Însă, de ce ar trebui să ne temem și mai tare este că nu știm cum să ne comportăm în timpul unui astfel de incident. Simulările au scos la iveală reacții riscante, cum ar fi goana pe scări, adăpostirea lângă geamuri sau fuga haotică, fără niciun plan concret de salvare. Deși cutremurele sunt o teamă prezentă în mintea locuitorilor Capitalei, prea puțini s-au informat sau au fost informați de cum ar trebui să acționeze. Astfel s-a ajuns la situația în care doar 15 din 100 de bucureșteni declară că ar ști ce să facă în caz de cutremur.

Ce nu ar trebui să lipsească din cauza oricărui om, în caz de cutremur

Pentru că după un incident major, autoritățile nu vor putea acționa în sprijinul tuturor cetățenilor afectați, este bine să avem un ghiozdan care să ne ajute să supraviețuim timp de 72 de ore. În acest rucsac ar trebui să se afle hrană neperisabilă, apă, o trusă de prim-ajutor și un mijloc care să ne asigure comunicarea cu exteriorul.

„Autoritățile ne spun că 72 de ore după un cutremur major, ei vor fi foarte ocupați ca să stingă ce e de stins. Ca atare noi ar trebui să fim autonomi timp de 72 de ore și e bine pentru asta să avem un rucsac de urgență.

Ar trebui să cuprindă întâi mâncare neperisabilă, poate să fie de genul unor rații de mâncare hidratabilă, dar pot fi conserve sau orice altfel de mâncare neperisabilă. Apă, bineînțeles. Apa poate să fie la sticle, dar poate să fie și sub forma unor pungi de apă. Sunt mai ușor de cărat.

Este nevoie să avem o trusă de prim ajutor pentru a ne proteja și a da primul ajutor în cazul în care este nevoie”, a explicat reprezentanta Fundației Comunitare București, Cristina Văileanu.

Ce trebuie să facă oamenii după un cutremur, pentru a semnaliza că au nevoie de ajutor

Extrem de importante pentru a putea semnaliza prezența noastră, dar și nevoia de ajutor, sunt lanterna și fluierul. Și aceste două obiecte, mai ales lanterna, care ajută și în cazul unei pene majore de curent, ar trebui să se găsească obligatoriu în rucsacul de urgență.

„Avem nevoie să semnalizăm dacă rămânem blocați și asta înseamnă că putem avea o lanternă. E oricum bine să o avem pentru că probabil se va lua curentul. Sub nicio formă nu aprindem chibrituri sau lumânări. Există și aceste batoane de semnalizare care odată rupte pot lumina până la 48 de ore.

Este nevoie să avem un radio analog pentru că dat fiind că va pica curentul, se vor lua probabil și datele și orice fel de comunicații mobile vor fi căzute pentru o perioadă. Autoritățile vor comunica pe un D.A.M. Deci avem nevoie de acest tip de radio analog care merge cu baterii.

În ultimul rând avem nevoie de fluier, tot la mijloace de semnalizare, pentru că dacă rămânem blocați undeva putem fluiera. Acestea sunt niște pături termice, probabil ați mai văzut în filme. Sunt ușoare, dar pot ține și de cald și de frig”, a continuat Văileanu.

Ce mai trebuie să conțină rucsacul de urgență

În cazul în care suntem stăpânii unor animale de companie, la fel de important ca hrana noastră este și mâncarea lor. De asemenea, este vital ca în rucsacul de urgență să existe medicamente, dacă urmați un tratament, și copii ale actelor de identitate. Este recomand să aveți și o sumă de bani cash, mai ales în cazul în care va fi o pană de curent majoră.

„Ar mai trebui medicamente personale în cazul în care aveți nevoie de anumite tipuri de medicamente. Nu uitați de animalele de companie. Așa cum punem mâncare pentru noi, punem mâncare și pentru ele. Ar trebui să ne punem fie în copie, fie pe un stick, actele personale. Și niște bani cash, pentru că la fel, dacă nu o să fie curent o vreme și fără comunicații, nu o să funcționeze cardurile”, a mai precizat Cristina Văileanu.

Ce nu ar trebui oamenii să facă în timpul unui cutremur

Reprezentanta Fundației Comunitare București atrage atenția asupra unor mituri și comportamente periculoase, care ne-au fost transmise sau pe care le-am întâlnit în spațiul public. Adăpostirea sub tocul ușii nu ne oferă protecție, căci nu mereu putem avea garanția că va rezista prăbușirii. Periculos este și să fugim pe scări, structurile care s-ar putea prăbuși prima dată în cazul unui cutremur.

„Nu este bine să ne băgăm sub tocul ușii. Specialiștii spun că nu știm exact cum este construită clădirea în care suntem. Unele clădiri sunt construite tocmai ca tocul ușii să se rupă pentru a nu se bloca ușa.

Nu fugim pe scări. Stăm, s-ar putea să mai fie replici. Deci e bine să stăm. Scările pot să cadă primele”, a explicat specialista.

Ca o metodă de prevenție, putem ancora bine mobilierul înalt din locuință.

„Este bine la noi în casă să ne ancorăm foarte bine mobila înaltă în perete”, a mai adăugat Cristina Văileanu.