În ultimii ani, uleiurile alimentare au devenit subiect de dezbatere intensă în lumea nutriției. De la clasicele variante de floarea-soarelui și ulei vegetal, până la sortimentele „premium”, precum uleiul de măsline, avocado sau cocos, toate promit beneficii pentru sănătate. Însă cât adevăr se ascunde în spatele acestor afirmații?
Nu toate grăsimile sunt la fel. Unele pot crește nivelul colesterolului „rău” (LDL), crescând riscul de boli cardiovasculare, în timp ce altele îl pot reduce. Alegerea uleiului potrivit devine, astfel, esențială pentru menținerea sănătății inimii și a sistemului circulator.
Deși uneori criticate, uleiul de floarea-soarelui și cel vegetal sunt, în realitate, surse valoroase de grăsimi mononesaturate și polinesaturate, precum omega-3 și omega-6, esențiale pentru organism. Acestea conțin doar 5-10% grăsimi saturate și, folosite în locul untului sau al unturii, pot reduce semnificativ riscul bolilor de inimă.
Deși a avut o reputație proastă în trecut, margarina modernă are un conținut aproape inexistent de grăsimi trans și poate ajuta la scăderea colesterolului, conform click. Totuși, este indicat să fie consumată cu moderație și alternată cu uleiuri vegetale.
Uleiul de măsline extravirgin are un punct de fum scăzut, fiind ideal pentru salate sau preparate reci. Pentru prăjirea intensă, variantele de floarea-soarelui sau uleiul vegetal sunt mai sigure, deoarece rezistă mai bine la temperaturi înalte și nu eliberează compuși nocivi.
Uleiul de avocado este bogat în grăsimi mononesaturate și antioxidanți, fiind benefic pentru inimă și potrivit inclusiv la gătit, datorită punctului său de fum ridicat. În schimb, uleiul de cocos conține cantități mari de grăsimi saturate, iar specialiștii recomandă consumul ocazional, nu zilnic. Deși poate aduce beneficii pentru piele sau păr, efectele sale asupra colesterolului sunt controversate.