Cristian Bușoi propune soluții în criza imunoglobulinelor: O licitație națională și construirea centrelor de plasmă

Liberalul Cristian Bușoi avertizează că, dacă nu vor fi luate măsuri rapide, criza imunoglobulinelorpoate reapărea în orice moment. Suspendarea pentru doi ani a taxei claw-back și activarea Mecanismului European de Protecție Civilă nu vor rezolva această problemă.

”Ministerul Sănătății trebuie să pregătească în cel mai scurt timp o licitație națională, la prețul pieței, realizată de Unifarm. Un preț corect pentru imunoglobulină poate fi stabilit numai după organizarea unei licitații naționale transparente prin care să fie selectați, în ordinea prețului oferit, 3 producători care să asigure cantitățile de imunoglobulină necesare pacienților români, în limita bugetului alocat. Doar așa se va putea garanta continuitatea livrărilor. Astfel, dacă cel care a oferit prețul cel mai mic are probleme de producție, ceilalți doi pot prelua comenzile și asigura accesul pacienților la tratamentele esențiale, care nu pot fi întrerupte. Prețul de decontare prin programele naționale va fi egal cu prețul oferit la licitație de către producătorii care au câștigat licitația”, a propus vicepreședintele PNL, printr-un comunicat.

Bușoi mai susține că licitația trebuie să fie transparentă și, de asemenea, trebuie renunțat lacriteriul celui mai mic preț. Introdus de Guvernul PSD, acest criteriu a dus la dispariția medicamentelor de pe piață.

Politică - 25 nov, 11:15

Cristian Bușoi: Probabil că se va reuni biroul politic național și în mod colegial, ca o echipă, vom lua o decizie. PNL trebuie să meargă înainte și va fi bine (VIDEO)

”În paralel, avem nevoie de modificarea legislației și de construirea de centre de plasmă! Din păcate, astăzi aruncăm la gunoi poate zeci de milioane de euro, doar pentru că Guvernul nu are viziunea să facă ce alte țări au făcut deja. În Ungaria există 36 de centre private de plasmă, care colectează, anual, aproape 800.000 litri de plasmă. Tot Ungaria are pe teritoriul ei o fabrică privată de prelucrare a plasmei, cu o capacitate de 200.000 de litri pe an, și un al doilea producător și-a anunțat deja intenția de a investi într-o a doua fabrică. România este alături de Portugalia și Grecia una dintre ultimele trei țări din UE care nu stimulează donatorii, nu colectează și prelucrează plasma de la donatorii proprii. Tocmai de aceea România a ajuns la mâna producătorilor care își vând produsele doar dacă prețul este competitiv.

Plasma umană poate fi colectată atât de către centrele de transfuzii ale statului, cât și în centrele de colectare deținute de ONG-uri sau companii private, cum se întâmplă în Cehia, Slovenia, Germania, Austria, Italia, Spania, Belgia, Suedia sau Polonia. Iar donarea de plasmă trebuie să rămână voluntară, exact în aceleași condiții prevăzute, în prezent, pentru donarea de sânge.

Toate centrele de colectare a plasmei prin afereză să poată fi autorizate de statul român prin procedura simplificată de recunoaștere a autorizărilor valabile în UE, doar dacă au contract de fracționare cu o fabrică de prelucrare de pe teritoriul UE (fiind autorizate ca sursă de plasmă de autoritatea din țara respectivă) sau dacă sunt autorizate Plasma Master File (prin Agenția Europeană a Medicamentului)”, mai spune liderul liberal.