DNA a deschis, în 2018, un al doilea dosar Realitatea Tv: Ancheta din primul dosar s-a terminat (VIDEO)

Direcția Națională Anticorupție a deschi, în 2018, un nou dosar Realitatea Tv, a dezvăluit jurnalista Sorina Matei, vineri seară, în cadrul emisiunii „Actualitatea românească”. Este vorba despre un dosar disjuns din cauza înregistrată în anul 2013.

”Dosarul Realitatea TV este un dosar despre cum s-a tranzacționat o televiziune de știri de la un grup de influență la un alt grup de influență, sunt vreo trei grupuri de influență. Este un dosar foarte complicat, un dosar mamut, un dosar cu tranzacții financiare.

Prima informație este că, la DNA, în acest moment, sunt două dosare Realitatea TV.

Ordonanța nr.161/P/2013 este primul dosar în care în acest an, pe 19 martie 2018, s-a făcut o disjungere a cauzei înregistrate în 2013, și din acest dosar s-a constituit unul nou care s-a înregistrat tot la Secția I din DNA. Al doilea dosar din 2018 este dosarul nr.97/P/2018.

Deci, în acest moment, la DNA sunt două dosare Realitatea TV. Unul, o anchetă care s-a finalizat, și o anchetă care s-a disjuns și care este în desfășurare. Acest lucru nu se știa până acum pentru că lucrurile sunt foarte complicate, sunt foarte mulți suspecți, sunt foarte multe tranzacții care trebuie verificate de procurori”, a explicat Sorina Matei.

În luna februarie a acestui an, unul dintre partonii televiziunii, Cozmin Gușă, declara, într-o intervenție telefonică în cadrul emisiunii „Actualitatea românească”, că dosarul Realitatea TV este, de fapt, dosarul Codruț Marta.

”Dosarul acela este vax. Dosarul despre care vorbiți este dosarul Codruț Marta (…) pentru că acest dosar a fost construit în urma suspiciunii că Realitatea TV, în perioada lui Elan Schwartzenberg, ar fi fost finanțată cu bani din evaziune pe care Codruț Marta o-ar fi adus la Realitatea pentru plata diverselor datorii, salarii, având în vedere acea relație de prietenie cu Elan Schwartzenberg”, declara Gușă în luna februarie.

Afirmațiile acestuia sunt însă contrazise de procurori, precizează Sorina Matei.
Astfel, în documentele anchetatorilor, prezentate vineri în cadrul emisiunii, se arată că ”Elbahold Limited, companie cipriotă, este acționarul majoritar al societății PSV Company S.A.

Beneficiarul real al societății Elbahold Limited este Vîntul Sorin Ovidiu, prin intermediul Berhill Limited.
Infracțiunile (…) au avut ca scop preluarea controlului asupra societății PSV Company S.A., prin înlocuirea acționariatului majoritar Elbahold Limited cu societatea Strategies-Research-Investments S.R.L.”.

Reamintim că, după șapte ani de insolvență, datoriile Realitatea au ajuns la 24 de milioane de euro. Mai mult, la fiecare trei luni, suma pe care o datorează conducerea Realitatea TV către stat se majorează cu 500 de mii de euro.

Acţionarii majoritari ai societăţii Realitatea Media SA sunt Cozmin Guşă şi Măricel Păcuraru. Guşă a declarat că el şi Păcuraru sunt acţionarii majoritari, cu 80%, ai Realitatea Media SA, printr-un offshore din Cipru, precizând că, la momentul respectiv, exista un proces în derulare în respectiva ţară pentru ca justiţia să le recunoască oficial această calitate.
Maricel Păcuraru, patronul postului Realitatea TV, a fost condamnat, în 2014, de Curtea de Apel Bucureşti, la patru ani de închisoare în dosarul privind poliţele de asigurare pentru angajaţii Poştei Române, în care a fost calculat un prejudiciu de aproximativ 18 milioane de lei.

Păcuraru a fost pus în libertate în 2017 de o instanţă din Brăila, după ce a efectuat 815 zile din pedeapsa totală de 1.460 de zile.

Scandalul insolvenței televiziunii Realitatea TV a fost ținut mulți ani sub preș. În 2015, ANAF a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii în legătură cu presupuse ilegalități și nereguli în dosarul de insolvență al Realitatea Media. Reprezentanții Fiscului susțineau atunci că televiziunea „este lăsată să-și continue activitatea, acumuland datorii noi (…)”, iar șansele creditorilor de a-și recupera măcar parțial creanțele „sunt deja compromise”. Cu toate acestea, Inspecția Judiciară a apreciat la acea vreme că „nu au fost constatate indicii” referitoare la abateri disciplinare sau deontologice în cazul judecătoarei Mariana Moncea, care a judecat cazul.