Oamenii nu mai pleacă din România doar din cauza salariilor! Radiografia emigrării masive, într-un studiu comandat de Guvernul Dăncilă

Emigranții nu mai părăsesc Europa de Est doar pentru salarii mai bune și pentru a scăpa de șomaj, ci și din cauza calității instituțiilor, a standardului de trai și a încrederii în alegeri, arată un studiu comandat de România în contextul Președinției Consiliului UE și realizat de Centrul pentru Studii de Politică Europeană (CEPS), potrivit g4media.ro.

România conduce detașat clasamentul cu cei mai mulți emigranți din UE. Analiza realizată de CEPS la comanda Romaniei arată că mobilitatea cetățenilor UE a crescut substanțial în ultimii ani. Aproape 4% din cetățenii UE cu vârsta activă (20-64 ani) locuiesc acum într-un alt stat membru decât cel de origine (pentru anul 2017 cifra este de 3,8%). Această cotă a crescut cu aproximativ 50% în ultimii 10 ani, dat fiind că în 2007 procentul nu depășea 2,5%.

Publicația notează că o problemă uriașă o ridică emigrația în masă a unei anumite categorii profesionale, de exemplu, ingineri, medici sau asistente medicale, deoarece aceste categorii ajută la furnizarea de servicii critice populației țării respective. Comisia Europeană (2018) raportează că România este sursa a aproape jumătate din toată asistența medicală ce a emigrat în UE, Italia reprezentând țara principală de destinație. În cazul Italiei, fenomenul nu se referă predominant la medici.

Totuși, există și vești bune, și anume că diferențele salariale între țările destinatare și cele de origine nu mai sunt atăt de mari. Este evident că pentru Bulgaria, Polonia și România s-a înregistrat o convergență considerabilă. De exemplu, raportat la salariile din Italia, veniturile angajaților din România au crescut de la aproximativ 30% în 2007 la aproximativ 45% în 2015 și se estimează că vor crește la aproape 60% până în 2020.

În orice caz, muncitorii care au emigrat din Polonia și România contribuie fiecare, anual, cu aproximativ 50 de miliarde de euro în valoare adăugată la economiile țărilor gazdă, oferind astfel o contribuție importantă la economia europeană. Mult peste contribuția măsurată doar prin PIB-ul țării de origine.