Urgențele reale, blocate de apeluri false. Serviciul 112 a preluat aproape 13 milioane de apeluri în 2018, însă mai mult dintre jumătate nu erau urgențe de competența sa

Serviciul 112 a preluat 12.735.836 de apeluri în 2018, conform datelor STS, însă mai mult de jumătate dintre acestea nu reprezintă urgenţe de competenţa serviciului, ci solicitări de informaţii diverse, apeluri efectuate din greşeală, farse şi apeluri injurioase, relatează digi24.ro.

„Apelurile nu sunt numai pe medical, sunt şi apelurile care vin pe Pompieri, apelurile care vin pe Poliţie. 112 preia toate apelurile, însă pe partea medicală din aproximativ 2.700.000 de cazuri pe care le rezolvă ambulanţa, nu numai urgenţe, şi consultaţii şi transport, în jur de 1.200.000 ajung la UPU pe an. La SMURD cifra e mai mare care ajunge la UPU, pentru că acolo avem echipajele paramedicale care nu pot lua decizia de lăsa un bolnav acasă. (…) Ambulanţele pe an ajung în jur la două milioane de cazuri din cele 5 milioane, restul vin cu maşini particulare, pe picioarele lor, dar asta nu înseamnă că nu sunt urgenţe”, a declarat Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), potrivit Agerpres, la startul campaniei „Urgența este pentru Urgențe”.

Oficialul DSU a arătat că o problemă este legată de exagerarea simptomelor de către pacienţi, atenţionând că un telefon dat abuziv „poate ucide”.

„Avem oameni care se aşteaptă dacă au sunat şi au zis că au febră de 38 (n.r. – de grade C) maşina să fie cu girofar şi sirenă în 5 minute în faţa casei. Acest lucru este imposibil. Nicio ţară nu asigură, nicio ţară nu face acest lucru. (…) O parte din concetăţenii noştri se supără pe această aşteptare şi atunci s-au învăţat să exagereze din două motive: să vină ambulanţa mai repede şi ca să ajungă în UPU şi să treacă cu targa de la punctul de triaj direct în interior, pe lângă cei care aşteaptă. (…) Vrem să conştientizăm populaţia că un telefon abuziv poate ucide. (…) Urgenţa diferă din punctul de vedere al pacientului şi din punctul de vedere al medicului, vrem ca pacientul să înţeleagă care este modul în care medicul vede urgenţa, pentru că avem urgenţă percepută şi urgenţă reală”, a spus şeful DSU.