Aurescu, despre auditul din MAE: A scos la iveală chestiuni ciudate / El a primit aviz pozitiv pentru funcția de ministru de Externe

UPDATE: Bogdan Aurescu a primit aviz pozitiv din partea comisiilor de specialitate ale Parlamentului. Au fost 23 de voturi „pentru”, 15 „împotrivă” şi trei abţineri.

Bogdan Aurescu, ministrul propus la Externe, a declarat, la audierea din comisiile reunite de specialitate, că la începutul mandatului său de ministru a declanșat un audit care a scos la inveală „chestiunidestul de ciudate”. Una dintre ele ar fi că, de la ultima promovare, 111 diplomaţi au fost promovaţi în mod excepţional, fără respectarea unor criterii minime de transparenţă.

„De la ultima promovare, 113 diplomaţi au fost promovaţi pe procedura legată de parcurgerea stagiilor de grad, în timp ce 111 diplomaţi au fost promovaţi în mod excepţional, fără respectarea unor criterii minime de transparenţă. Aceste chestiuni au creat o nemulţumire puternică în rândul diplomaţilor şi celorlalte categorii de personal şi cu siguranţă trebuie să fie remediat acest aspect”, a declarat Bogdan Aurescu.

Acesta a precizat că, din poziția de ministru de Externe, are în vedere o reformă a instituției. Asta înseamnă promovarea unei noi organigrame, care să adapteze activitatea MAE la noile priorităţi şi realităţi pe plan extern. „Este necesar ca încadrarea diplomaţilor să se facă pe criterii de profesionalism, pe baza competenţelor lor”, a continuat el.

Aurescu a mai afirmat că deja a redus numărul de secretari de stat de la şapte la patru și că a propus spre numire „secretari de stat profesionişti, cu competenţă recunoscută”.

În timpul audierilor, Bogdan Aurescu a insistat că este necesară organizarea de concursuri și că, de la 31 august, vor înceta detaşările din privat la Ministerul de Externe.

Audierile miniștrilor Guvernului Orban II au început luni și se vor încheia miercuri.

Luni, în comisii au fost audiaţi Florin Cîţu – ministrul propus al Finanţelor, Costel Alexe – ministrul propus al Mediului, Nicolae Ciucă – ministrul propus al Apărării Naţionale şi Marcel Vela – ministrul propus al Afacerilor Interne. Singurul care a primit aviz pozitiv a fost Nicolae Ciucă.

Marți, Virgil Popescu – ministrul propus al Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri – a primit aviz favorabil, Ion Ştefan – ministrul propus al Dezvoltării – a primit aviz negativ, Ionuţ Stroe – ministrul propus al Tineretului şi Sportului – a primit aviz negativ, la fel Cătălin Predoiu – ministrul propus al Justiţiei – și Monica Anisie – ministrul propus al Educaţiei. Audierile continuă.

Votul de învestire a Guvernului Orban II va avea loc pe 24 februarie, în plenul reunit al Parlamentului. Fix în aceeași zi a fost fixat la Curtea Constituțională primul termen de discutare a sesizării lui Marcel Ciolacu și Titus Corlățean privind desemnarea lui Ludovic Orban drept premier, de către președintele Klaus Iohannis, la scurt timp după ce acesta a fost demis prin moțiune de cenzură.

Președinții Parlamentului arată, în sesizarea trimisă Curții Constituționale privind desemnarea lui Ludovic Orban din nou ca premier, că șeful statului își exercită discreționar și abuziv atribuțiile, astfel că este invocat un conflict juridic de natură constituțională între președintele Klaus Iohannis și Parlament.

În cererea către CCR, Ciolacu invocă un conflict juridic de natură constituțională între președintele Iohannis, care are atribuția de a desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru, și Parlament, care are atribuția de a da votul de încredere asupra programului și întregii liste a Guvernului și de a retrage încrederea Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură.

Klaus Iohannis a trecut, în răspunsul trimis la CCR, definiția din DEX pentru verbul „a bloca” pentru a arăta că liderii PSD nu au înțeles ce înseamnă un „blocaj instituțional” în momentul în care au făcut sesizarea.

„Potrivit Dicționarului Explicativ al Limbii Române prin „a bloca” se înțelege „a nu mai funcționa sau a face să nu mai funcționeze”. Or, prin emiterea decretului de desemnare a unui candidat la funcția de prim-ministru, Parlamentul României nu este împiedicat în exercitarea vreuneia dintre atribuțiile sale, ci dimpotrivă, ca efect al acestei desemnări, se deschide procedura învestirii Guvernului, în cadrul căreia poate fi exercitat dreptul exclusiv al senatorilor și deputaților de a decide asupra acordării încrederii viitorului Guvern”, a arătat Klaus Iohannis, în adresa trimisă către Curtea Constituțională.