Șapte ani de la tragedia de la Colectiv. Ce promitea Klaus Iohannis, după incendiul soldat cu 65 de morți și ce s-a schimbat, de fapt (VIDEO)

Au trecut șapte ani de la cea mai mare tragedie din perioada postdecembristă și puține lucruri s-au schimbat de atunci în România. Incendiul de la Clubul Colectiv a curmat 65 de vieți, a lăsat în urmă sute de răniți și o indignare fără margini față de clasa politică, resimțită la nivelul întregii societăți.

Flăcările izbucnite de la niște artificii au cuprins în câteva secunde întreg clubul Colectiv. Sute de oameni au fost prinși în capcana de foc. 27 de tineri şi-au pierdut viaţa, iar alţi 162 au fost răniţi şi transportaţi la 11 spitale din Bucureşti. În săptămânile care au urmat, 37 dintre supravieţuitori au murit în spitale. În vara lui 2017, un alt supravieţuitor din Colectiv, a cărui prietenă şi-a pierdut viaţa în incendiu, a murit. Bilanţul – 65 de morţi.

Oamenii indignaţi au aşteptat ani la rândul reforme profunde din partea unor politicieni care și-au dovedit eşecul. Unul dintre politicienii care și-a luat angajamente privind schimbarea la față a României a fost chiar președintele Klaus Iohannis, care a profitat de evenimentele tragice pentru a cere demisii ale adversarilor politici.

Discursul președintelui Iohannis după tragedia de la Colectiv

“Tragedia de la Colectiv a atins cel mai sensibil nerv al naţiunii. Oamenii au devenit indignaţi, au aşteptat rezultate şi demisii din partea unor politicieni care au eşuat.

Oamenii au aşteptat ca cineva să îşi asume răspunderea, să apară acea responsabilizare politică. Majoritatea oamenilor politici nu au înţeles aceste cerinţe decât foarte târziu. Nu pot ignora voinţa poporului. Acele accidente s-au produs deoarece legi şi norme au fost ignorate.

Aseară, indignarea românilor s-a transformat într-o revoltă autentică. Zeci de mii de oameni au ieşit în stradă pentru a-şi arăta revolta, nemulţumirea. Trebuie să recunoaştem, manifestanţii au avut dreptate. Ei au solicitat lucruri de bun simţ: demisii, răspunsuri. Aseară au avut loc, după părerea mea, cele mai potrivite manifestaţii de stradă văzute de mine. 

Oamenii au ieşit, au protestat, au fost în diferite locuri în care şi-au spus nemulţumirirle. Au arătat clar ce aşteaptă: schimbarea. 

Târziu, foarte târziu…guvernul a demisionat. A fost nevoie să moară oameni ca această demisie să se producă. Dacă s-ar fi respectat legile, niciunul nu ar fi trebuit să moară. 

Aştept ca primul ministru demisionar să îmi înainteze demisia, iar apoi voi lua legătura cu partidele politice şi voi convoca consultări care vor avea loc mâine, cel puţin poimâine. Vreau să finalizez prima rundă de consultări politice pentru a avea o imagine asupra cum văd partidele politice această situaţie. Vom avea un guvern interimar. ”, a fost declarația făcută de Klaus Iohannis în 2015, după ce Victor Ponta și-a anunțat demisia ca urmare a protestelor fără precedent.

A fost momentul în care Klaus Iohannis a profitat pentru a juca rolul de reformator și mai ales de opozant al vechii clase politice din România:

„Astăzi şi partidele şi analiştii au vehiculat fel şi fel de variante. După ce vom parcurge următorii paşi voi veni în faţa opiniei publice şi voi expune opinia mea în ceea ce priveşte demersul ulterior.

Aceste schimbări sunt doar un nou pas în direcţia îmbunătăţirii performanţei clasei politice româneşti. Mai sunt multe de făcut. Nu putem să credem că o simplă schimbare a Guvernului schimbă situaţia politică a României.

Sunt dispus să îmi asum aceste demersuri care vor duce spre o politică transparentă”.

Ce s-a întâmplat de atunci până astăzi? Klaus Iohannis a numit nu mai puțin de șapte prim-miniștri, începând cu tehnocratul Dacian Cioloș, continuând cu premierii pesediști Sorin Grindeanu, Mihai Tudose și Viorica Dăncilă, dar și cu premierii din propriul partid pe care l-a păstorit de la Cotroceni, Ludovic Orban, Florin Cîțu și Nicolae Ciucă.

În ciuda acestor experimente politice repetate făcute de Klaus Iohannis, schimbările mult promise au fost frânate și ulterior lăsate uitării. Reforma sistemului sanitar a bătut pasul pe loc. Din punctul de vedere al infrastructurii, nici până astăzi nu avem un spital care să preia marii arși și să îi trateze în condiții eficiente. Pacienții cad în continuare victime ale infecțiilor nozocomiale.

Tragedia de la Colectiv a fost urmată de o serie de incendii cutremurătoare izbucnite chiar în unitățile medicale, dovadă a lipsei aplicării normelor și a lipsei investițiilor mult promise.

În mai puțin de un an, 11 incendii au avut loc în spitale, în vârfurile valurilor epidemice din 2021, când secțiile unităților medicale au fost pline. După tragedia de la Piatra Neamț, când zece persoane au murit într-un incendiu la Secția ATI, în noiembrie 2020, în ianuarie 2021 4 pacienți au decedat într-un incendiu la Institutul „Matei Balș” din Capitală.

“Statul român a eșuat în misiunea de a proteja cetățenii”

Emblematic pentru toate aceste tragedii, dar și pentru dezamăgirea clasei politice a fost discursul președintelui Klaus Iohannis când a recunoscut în urma incendiului produs anul trecut la spitalul din Constanța că “statul român a eșuat în misiunea de a proteja cetățenii”.

Nu a fost nici pe departe singurul eșec și singura promisiune încălcată de Klaus Iohannis românilor indignați după tragedia de la clubul Colectiv. Independența Justiției este astăzi mai slabă ca oricând, cu mari dosare blocate în Instanță, precum cel al reprimării protestelor de la 10 august 2018. De altfel, chiar dosarul Colectiv a fost mult timp poticnit în proceduri, mai bine de șapte ani fiind necesari pentru soluționarea acestui caz în Instanță.

În tot acest timp, Klaus Iohannis a fost cel care a dat undă verde pentru numirea șefilor marilor Parchete și a făcut tot posibilul pentru a trece pe tușă procurori incomozi și pentru a promova magistrați fără rezultate în funcții de conducere. Nu e de mirare așadar că multe dosare incomode pentru clasa politică au fost plimbate cu anii de la un parchet la altul.

Dacă în fața asaltului dat asupra statului de drept în 2017 prin celebra OUG 13 Klaus Iohannis a jucat rolul unui reprezentant al cetățenilor revoltați, astăzi nu suflă niciun cuvânt despre decizia CCR – ICCJ care poate avea ca rezultat închiderea a sute de dosare cu prejudicii de ordinul miliardelor de lei. Mai mult Klaus Iohannis nu are nicio problemă astăzi să guverneze alături de cei cărora le cerea insistent demisia după tragedia din 2015 și după multiplele episoade care au slăbit justiția din România.

Unul dintre cele mai mari eșecuri după tragedia din Colectiv rămâne însă pregătirea sistemului de urgență. La șapte ani de la tragedie, aplicația care ar putea salva viața pacienților cu arsuri nu poate fi folosită din cauza ignoranței Ministerului Sănătății.

Mihai Matei, președintele ANIS confirmă faptul că demersurile care ar putea schimba vieți încă se împotmolesc în birocrație. Deși a dezvoltat pro-bono o aplicație care poate să salveze viața pacienților cu arsuri din întreaga țară, Ministerul Sănătății nu a reușit să o pună la dispoziția medicilor.

Deși este ușor de folosit, atât pe mobil, cât și pe computer,  aplicația nu a primit avizul necesar, ultimul pas pentru a putea fi folosită de medici. Mihai Matei nu a primit niciun răspuns de la Ministerul Sănătății, în ciuda demersurilor insistente.

La șapte ani de la tragedia de la Colectiv, statul român este mai slăbit ca nicio dată și în lipsa schimbărilor mult promise de Klaus Iohannis și de întreaga clasă politică, oricând o nouă tragedie similară poate avea loc.

Discursul integral al președintelui Klaus Iohannis după demisia anunțată de Victor Ponta în 2015

Acum un an de zile voi aţi decis ca eu să stau aici şi să fiu Preşedintele României. Aţi decis acest lucru împotriva unui aparat de partid imens care a dorit altceva. Atunci s-au vehiculat sloganuri importante, alt fel de a face politică, o clasă politică nouă, o abordare nouă, o politică curată. Aceste lucruri le-aţi dorit pentru România. Alegerea mea a fost primul mare pas spre acest alt fel de politică, o politică curată, nouă, o politică transparentă. De atunci am făcut încă mulţi paşi în direcţia bună, paşi mai mici desigur decât primul pas care a constat în alegerea Preşedintelui României. 

În ultimele săptămâni însă lucrurile au luat o turnură care a dus la evenimentele pe care le-am consemnat astăzi. În data de 20 octombrie a avut loc un accident. Poliţistul Bogdan Gigină care conducea o coloană oficială a murit într-un accident. Acest lucru a produs multe emoţie, multă indignare. După zece zile, în 30 octombrie, a avut loc tragedia de la Clubul Colectiv. Această tragedie a afectat, dacă pot să mă exprim aşa, nervul naţiunii, a atins cel mai sensibil nerv al naţiunii române. Oamenii, care iniţial au fost doar indignaţi, au devenit revoltaţi. Au aşteptat acţiuni, au aşteptat rezultate, au așteptat, de ce să nu spunem, demisii din partea unor politicieni care, evident, au eşuat. Oamenii au aşteptat ca cineva să-şi asume răspunderea să apară în clasa politică românească acea responsabilizare politică. Majoritatea politicienilor nu au înțeles aceste cerințe decât foarte târziu. Foarte târziu au înțeles că nu pot face orice, nu pot ignora voința poporului. Acele accidente, și cu polițistul care a murit într-un accident, și tragedia de la clubul Colectiv, s-au produs fiindcă legi și norme au fost ignorate, fiindcă cei care au fost responsabili de verificarea, care au fost responsabili de impunerea legii nu și-au făcut datoria și atunci oamenii, la început mai timid, pe urmă tot mai vocal, au cerut o schimbare. 

Aseară, indignarea românilor s-a transformat într-o revoltă autentică. Zeci de mii de oameni au ieșit în stradă pentru a-și arăta indignarea, revolta, nemulțumirea. Majoritatea, în București, dar și în multe alte orașe, s-a ieșit în stradă și trebuie să recunoaștem, manifestanții au avut dreptate. Ei au solicitat lucruri de bun simț, au solicitat demisiile celor vinovați, au solicitat răspunsuri, au solicitat clarificări. Aseară au avut loc, după părerea mea, cele mai potrivite manifestații de stradă pe care le-am văzut eu. Oamenii au ieșit, au protestat, au mers în diferite locuri, unde și-au spus nemulțumirile, practic nu au fost incidente, nu au fost încăierări, nu au fost abordări nepotrivite, dar oamenii au arătat clar ce așteaptă: schimbarea.

În fine, târziu, foarte târziu, Guvernul a demisionat. A fost nevoie să moară oameni ca această demisie să se producă. Dacă s-ar fi respectat şi dacă s-ar fi impus respectarea normelor şi a legilor, niciunul nu ar fi trebuit să moară. Acum avem o situaţie nouă, un guvern demisionar. Aştept ca prim-ministrul demisionar să îmi înainteze demisia, demisia Guvernului, şi, imediat după aceea, voi lua legătura cu partidele politice parlamentare şi voi convoca consultări cu partidele. Aceste consultări, în varianta optimală, vor avea loc deja mâine, cel târziu poimâine. Vreau încă în cursul acestei săptămâni să finalizez prima rundă de consultări politice pentru a avea o imagine despre cum văd partidele soluţionarea acestei situații. Vom avea un Guvern interimar, vom avea o soluţie pe care o voi comunica atunci când ea se cristalizează. Sigur, astăzi deja şi partidele şi analiştii au vehiculat fel şi fel de variante. Nu vreau astăzi să intru în detalii tehnice. După ce vom parcurge următorii pași şi după prima rundă de consultări, voi veni în faţa opiniei publice, voi expune primele concluzii şi voi expune opinia mea în ceea ce priveşte demersul ulterior. Însă, aceste schimbări sunt doar un nou pas, un pas important, dar doar un pas în direcţia schimbării politicii românești, în direcția îmbunătățirii performanţei clasei politice româneşti înspre o politică aşa cum ne-o dorim cu toţii: eficientă, pragmatică, transparentă. Mai e mult de făcut.

Nu putem să credem că o simplă schimbare a guvernului rezolvă problemele României, nici măcar problemele clasei politice româneşti. Este nevoie de mult mai mult. Eu sunt dispus să-mi asum aceste demersuri, care, în final, vor duce la un alt fel de politică în România, o politică pentru cetățeni, o politică previzibilă și transparentă. Şi, apropo de solicitările de altă natură care au apărut în cursul ultimelor zile şi care au fost formulate în cursul demonstrațiilor de aseară, este adevărat. Şi demonstranţii aici au făcut un lucru simplu: ne-au spus ce cred ei că trebuie să se întâmple în viitorul previzibil. Cred că aceste solicitări sunt corecte, sunt solicitări de bun simţ. S-a vorbit despre clădirile din Bucureşti care sunt supuse riscului seismic şi unde trebuie intervenit. Perfect adevărat. S-a vorbit despre îmbunătăţirea situaţiei din spitale. Perfect adevărat. Au fost făcute propuneri care cu siguranţă trebuie să fie luate în seamă de politicieni. Şi oricine va fi în următorul guvern va trebui să ia seama de aceste chestiuni şi va trebui să vină cu soluţii. Pentru asta este nevoie de consultări, este nevoie de consultări publice şi politicienii vor trebui să se obişnuiască să asculte pe cel care i-a trimis acolo, pe cetăţean. Şi atunci vom putea împreună să rezolvăm mult mai repede, mult mai eficient o serie de probleme care ne sunt cunoscute. Dacă e să fim cinstiţi, noi ştim aceste lucruri. Doar că unii care au guvernat au preferat să le amâne sau să le ignore. Sper că următorii guvernanţi nu vor repeta această greşeală.