Răspândirea fenomenului FAKE NEWS, o problemă tot mai mare de securitate: Cum au fost păcăliți soldații NATO desfășurați în Letonia să ofere informații sensibile

Centrul NATO pentru Comunicare Strategică din Riga a început să caute mijloace pentru a răspunde în fața avalanșei de informații false, care vin în special din Rusia. Această inițiativă vine după ce experții au testat cât de ușor pot fi duși de nas soldații prin utilizarea de boți, arată o anchetă der Tagesspiegel, citată de Euroactiv.com.

În pădurile din Letonia, nu departe de granița cu Rusia, se antrenează mii de soldați NATO detașați din diverse state membre ale alianței cu scopul de a întări prezența militară pe Flancul Estic.

Dar în timpul manevrelor care s-au întins pe durata a câteva zile, unii dintre soldați, în timp ce își petreceau timpul liber accesând internetul de pe telefon, au dat peste o aplicație foarte cunoscută construită special pentru militari. Aici, aceștia discutau despre armată, vreme și viața în general. Unii dintre ei chiar și-au comandat tricouri prin intermediul aplicației, achiziție pentru care au trebuit să își dea adresa de domiciliu pentru livrare.

Pe Tinder, o aplicație destinată celor care își caută o relație personală, unii dintre ei au comunicat cu o femeie, trimițând poze îmbrăcați în uniformă militară. Într-o seară, doi dintre ei chiar și-au dat întâlnire cu respectiva femeie. Amândoi și-au părăsit posturile, lucru ce s-a demonstrat o mare greșeală.

Atât aplicația inițială, cât și profilul de Tinder, s-au dovedit a fi o capcană întinsă de o echipă de experți NATO pentru a identifica slăbiciunile din rândurile alianței. Astfel, au demonstrat că e foarte ușor să se afle adresele militarilor, să obțină imagini din timpul manevrelor militare și chiar să facă soldații să își părăsească pozițiile fără a depune vreun efort special.

Janis Sarts, care a lucrat în Ministerul Apărării din Letonia, conduce acum un grup de 50 de persoane în centrala NATO pentru analiza campaniile de dezinformare de tip „fake news”. Conform acestuia, este esențială dezvoltarea de strategii pentru a se putea câștiga atacurile virtuale care nu sunt ușor de recunoscut.

Acest test a venit și în contextul în care Lituania a fost lovită în 2017 de o informație care a început rapid să se extindă pe rețelele de socializare și pe e-mailuri legate în lanț. Aceasta introducea acuzația că soldații germani prezenți în misiunea NATO au violat o fată de 17 ani. În ciuda faptului că autoritățile lituaniene au respins vehement această bârfă, aceasta a continuat să se extindă. Această campanie a fost pusă pe seama mai multor cetățeni ruși.

Astfel de bârfe și știri înșelătoare se răspândesc mai repede decât orice informare oficială, iar acest lucru reprezintă un element suplimentar de îngrijorare pentru experții NATO deoarece pot fi folosite foarte ușor într-un război informațional dus în mediul online.

Experți din Helsinki și Bruxelles au arătat că numeroase state, mișcări sau grupări criminale sunt capabile să ducă campanii de dezinformare. De exemplu, grupările islamice sunt cunoscute pentru răspândirea de informații pentru a le servi intereselor. Și din acest motiv, experții NATO urmăresc cu foarte mare atenție subiectele dezbătute în mediul online și pe forumuri.