Zăpadă de 2 metri în această zonă din România. Salvamont Suceava trage un semnal de alarmă pentru turiștii care intenționează să ajungă în zona montană a județului. În urma episoadelor de vreme severă din ultima perioadă, stratul de zăpadă este instabil, iar în unele zone viscolite poate ajunge chiar la 1,5 – 2 metri, mai ales la altitudini mari.
În masivele Călimani și Suhard (Vârful Omu), grosimea medie a stratului de zăpadă este de aproximativ 40–50 de centimetri, însă vântul puternic a format acumulări periculoase pe anumite pante.
„În zona montană a județului Suceava, în urma vremii capricioase de săptămâna trecută, stratul de zăpadă se prezintă astfel:
În masivul Călimani și Suhard ( vf.Omu) este de cca 40 – 50 cm, iar acolo unde vântul a viscolit-o, grosimea stratului de zăpadă poate depăși 1,5 – 2 m.
Sunt necesare rachete de zăpadă sau schiuri de tură cu menţiunea că la peste 1800 m stabilitatea stratului de zăpadă este redusă pe pantele suficient de înclinate şi cele încărcate de vânt.
În masivele Rarău-Giumalău, Bistriței și Suhard cu vf Oușoru și vf. Fărăoane, stratul de zăpadă este de cca 30 cm.”, au precizat salvamontiștii într-o postare pe Facebook.
Aceștia avertizează că riscul de accidente este ridicat, mai ales în zonele expuse vântului.
Având în vedere prognoza meteo și condițiile din teren, Salvamont Suceava face mai multe recomandări clare pentru cei care plănuiesc drumeții montane în perioada următoare:
să țină cont de atenționările meteo (cod galben sau portocaliu de vânt și precipitații);
să fie echipați corespunzător, cu ghete de munte, haine groase, jachetă de vânt, rucsac, căciulă, mănuși, ochelari și provizii;
să se informeze înainte asupra dificultății traseelor și să aibă la îndemână numerele de telefon ale Salvamont;
să apeleze serviciile Salvamont din timp, în cazul apariției unor probleme, pentru a evita situații critice.
Mai multe informații despre siguranța pe munte pot fi consultate pe site-ul Salvamont România, sursă externă oficială, pe cuvântul siguranță montană.
Salvamont Suceava a transmis o listă clară de trasee care ar trebui evitate, din cauza stratului de zăpadă și a accesului dificil.
traseul marcat cu punct roșu, între Șaua Negoiu și 12 Apostoli;
traseul cu cruce roșie, Poiana Izvoarelor – Coada Pietrosului;
traseul cu triunghi albastru, Schitul 12 Apostoli – Vatra Dornei;
traseul cu cruce albastră, Poiana Pietrele Roșii – Dornișoara;
traseul cu punct albastru, Gura Haitii – Călimaniul Cerbului;
traseul de creastă, marcat cu bandă roșie, între vârful Pietrosul și piciorul Bistriciorului.
traseul cu cruce galbenă, Izvorul Alb – Rarău, afectat de exploatările forestiere. Turiștii pot opta pentru traseul alternativ, marcat cu bulină albastră, de la baza pârtiei Rarău.
traseul cu bandă roșie, între vârful Pietriș și Pasul Pașcanu;
porțiuni din Via Transilvanica, între Sucevița – Vatra Moldoviței și Vatra Moldoviței – Sadova, unde timpii de parcurgere pe timp de iarnă pot depăși nouă ore.
Accesul auto este, de asemenea, dificil în mai multe zone:
drumul spre exploatarea Călimani, din Gura Haitii, este practicabil doar pentru autovehicule 4×4, echipate corespunzător;
drumul spre cabana Giumalău, pe Valea Rusca, este accesibil doar pe aproximativ patru kilometri;
pe Transrarău, circulația se face în condiții de iarnă.