Focar de CIUMĂ sub Casa Poporului: Parlamentul stă pe un fost cimitir de pe timpul molimei!

Pe amplasamentul Casei Poporului a existat un cimitir al ciumaților, în perioada în care epidemia a lovit România, apoi o foarte lungă perioadă de timp locul a fost gol. După ce s-ar fi stabilit că molima nu mai are niciun efect, s-a hotărât să se construiască Casa Poporului, relatează B365.ro.

Ciuma a lovit pe vremea lui Caragea, zice istoria, adică pe la 1812, și ar fi omorât 90.000 de oameni. Locul pe care astăzi se află astăzi Casa Poporului a fost ocolit ani în șir de teamă ca molima ascunsă în adâncuri să nu răbufnească, dar și din acea pioșenie pe care românul o are față de morți.

Au trecut, peste osemintele acoperite cu var, revoluția lui Tudor și a lui Bălcescu, Unirea Țărilor Române, războiul de Independență, două Războaie Mondiale și comuniști… De fapt, comuniștii nu au trecut mai departe, ci s-au oprit: după ce a primit asigurări că ciuma nu poate învia la mai bine de un secol și jumătate, Ceaușescu a hotărât să construiască acolo Casa Poporului.

Colonelul Mihai Bartoș, comandantul șantierului de la Casa Poporului, a declarat că locul a fost nefolosit din cauza epidemiei de ciumă și că se dorea construirea unei Catedrale a Neamului încă dinainte de Al Doilea Război Mondial.

"Acolo (locul pe care s-a construit Casa Poporului – n.r) a fost gândită realizarea unei Catedrale, încă dinainte de cel de-al Doilea Război Mondial. Din lipsa fondurilor nu s-a mai realizat, dar nici nu s-a mai făcut nimic acolo. Exista un fel de mit al așa zisului cimitir al ciumaților. Pe amplasamentul Casei a existat cimitirul ciumaților. Acest loc a rămas nefolosit zeci de ani (…) S-a explicat că nu mai are efect ciuma și s-a hotărât să amplaseze acolo (Casa Poporului – n.r)", a spus Bartoș.

În jurul fostelor cimitire de ciumaţi din Bucureşti s-au răspândit, de-a lungul secolelor, zeci de superstiții și mistere. Bătrânii știau din tată în fiu că sunt câteva locuri în Cetatea lui Bucur, în care s-a îngropat ciuma secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, și e bine să le ocolești. Să lași morții să se odihnească. Printre ele ar fi fost și zona Casei Poporului.

Muncitorii care au făcut săpături acolo în urmă cu 30 de ani susţin că, în timpul lucrărilor, ar fi dat peste câteva gropi comune, în care fuseseră aruncaţi morţii bolnavi de ciumă şi acoperiţi, apoi, cu var.

O altă locaţie despre care se spune că ar ascunde un fost cimitir de ciumaţi este cartierul Balta Albă, în preajma Bulevardului Nicolae Grigorescu.

Potrivit istoricilor, în zonă ar fi existat, într-adevăr, numeroase gropi comune în care au fost aruncaţi ciumaţii, de aici venind şi numele cartierului.

Şi Lacul Morii, amenajat tot de comunişti, s-ar fi ridicat peste un fost cimitir de ciumaţi, cel din Crângaşi.