Doctorul Radu Tincu, despre infecțiile nosocomiale: Din păcate, de multe ori spitalele se feresc să accepte procentul real al acestor infecţii, de teama unor repercursiuni legale sau a unei imagini nefavorabile

Infecțiile nosocomiale reprezintă, la ora actuală, cel mai de temut coșmar al fiecarui sistem medical și implicit al spitalelor, secţiilor sau medicilor implicaţi în managementul pacienţilor.

Nu există în lume sisteme medicale care au reuşit să elimine în totalitate infecțiile asociate actului medical, însă exista preocupări constante reducere a procentului de infecţii și implicit al efectelor dezastruoase pe care le determină.

Doctorul Radu Tincu, medic primar ATI, Spitalul Clinic de Urgență București, șef lucrări UMF Carol Davila Bucureși, susține, într-un articol publicat în Revista Medical Market, că temutele infecții asociate actului medical reprezinta cauza cea mai importanta de mortalitate, mai ales atunci când este vorba despre pacienţi aflaţi în stare critică.

Potrivit doctorului Tincu, cele mai frecvente infecții nosocomiale sunt infecțiile respiratorii, septicemiile, infecțiile urinare, infecțiile de plagă sau infecțiile gastrointestinale.

“Infecţiile nosocomiale au devenit cu atât mai grave, cu cât în apariţia lor au începul să fie implicaţii germeni multirezistenţi la antibiotice. Bacteriile multirezistente sunt responsabile de creşterea mortalităţii, dar şi de o creştere exponențială a costurilor suportate de sistemele de sănătate”, scrie medicul primar ATI în articolul său intitulat ”Noi strategii pentru prevenția infecțiilor asociate actului medical”.

Atunci când se vorbește despre costuri, medicul Tincu atrage atenția că trebuie luat în considerare, pe lângă tratamentul medicamentos, costul generat de creşterea duratei de spitalizare, mai ales în sectoarele de terapie intensivă, dar şi supraaglomerarea secţiilor de terapie intensivă care trebuie în majoritatea cazurilor să acorde servicii de terapie intensivă acestor pacienţi.

Astfel, se blochează spitalizarea altor oameni care au nevoie de aceste servicii.

“În acest mod, dincolo de impactul economic al acestor infecţii există și un impact socio-umanitar care nu poate fi neglijat”, spune medicul, adăugând că “prezenţa pacienţilor cu astfel de infecții în spitale, determină un cerc vicios”.

“Pacienţii contaminaţi cu bacterii multirezistente devin surse de infectare pentru pacienții neinfestați care sunt extrem de receptivi la infecţie prin faptul că au un status imunitar deficitar sau există breșe fizice în apararea organismului (pacienţi operaţi, arşi, prezența dispozitivelor medicale invazive)”, explicaă doctorul Radu Tincu.

Infecţiile asociate actului medical sunt acele infecţii care apar la un pacient internat în spital pentru o anumită patologie, altă decât cea infecțioasă.

În articolul amintit se arată că, din statisticile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii peste 1.4 milioane de persoane prezintă infecţii nosocomiale. Procentul de apariţie al acestor infecţii variază între 5-10% în ţările dezvoltate, și ajunge până la 40% sau chiar mai mult în țările subdezvoltate.

“Acceptarea faptului că există infecții asociate actului medical trebuie să reprezinte primul pas în strategiile de scădere a incidenţei acestora. Din păcate de multe ori, spitalele se feresc să accepte procentul real al acestor infecţii, de teama unor repercursiuni legale sau a unei imagini nefavorabile. Acest tip de abordare nu va putea rezolva situaţia, dimpotriva o va agrava.

Pentru a putea implementa în mod real măsuri de reducere a infecțiilor nosocomiale, trebuie să acceptăm că acest tip de infectii există oriunde în lume. Cu cât procentul acestor infecţii este mai ridicat într-un sector, cu atât măsurile de intervenţie vor fi mai intense şi susţinute, iar bugetele alocate vor fi suplimentate. Nu se pot aloca bugete care să susţină programe de reducere a infecțiilor nosocomiale în mod real, în sectoare în care procentul acestor infecţii este prezentat într-un mod artificial. Scăderea artificială o procentului real al acestor infecții va bloca toate strategiile de prevenţie a infecțiilor asociale actului medical”, arată Dr. Tincu.

De asemenea, acesta arată care sunt factorii care pot influența apariția infecțiilor. Printre acestea se numără vârsta pacientului (copiii și vârstnicii fiind cei mai expuși), localizarea pacientului în spital (incidența crește masiv la pacienții de la terapie intensivă, ei fiind în stare critică), utilizarea dispozitivelor medicale invazive (sonde de intubaţie, sonde urinare, catetere centrale), dar si de severitatea afecțiunii pentru care pacientul este internat, de spitalizări multiple și utilizare intensivă a antibioticelor, în special cele cu spectru larg.

Doctorul Radu Tincu arată că peste 60% din infecțiile asociate actului medical se realizează prin contaminarea dispozitivelor medicale invazive.

“Unele bacterii aderente care se fixeaza la suprafaţa bio-materialelor sunt capabile să producă anumiţi exopolimeri gelatinoși insolubili care vor genera formarea biofilmului. Bacteriile cuprinse în acest biofilm vor fi protejate in faţa răspunsului imun al gazdei, dar şi al tratamentului antibiotic. În acest mod biofilmul crează un micro-habitat protectiv pentru bacteriile aflate în interior. Prin faptul că biofilmul reduce concentraţia antibioticelor în interior, crează premisele selectării de bacterii rezistente și ofera mediul ideal in care bacteriile pot să îşi perfectioneze mecanismele prin care să capete rezistență”, spune medicul Spitalului Clinic de Urgență București.

În formarea biofilmului există mai multe etape. Dintre acestea, maturarea biofilmul reprezintă elementul care conferă protecţie bacteriilor. Ulterior, pot apărea fisurile în zona exopolimerilor, care va duce la destabilizarea biofilmului cu detașarea unor fragmente de biofilm infectat, se arată în articolul doctorului Tincu. Aceste fragmente vor emboliza în zonele distale ale dispozitivului medical, producând noi focare de infecţie, amplificând în acest fel infecția sau generând episoade noi şi repetate de infecţie, eventual cu bacterii din ce în ce mai rezistente.

În acest context, măsurile de reducere a formării biofilmului sunt esențiale în încercarea de a scădea incidența infecțiilor.

O soluție, potrivit medicului Tincu este aplicarea pe suprafața unui dispozitiv medical a unui aliaj format din metale “nobile” (aut, argint, platină), care, potrivit celor mai recente studii, blochează formarea biofilmului.

„Teoretic orice dispozitiv medical poate fi învelit în acest aliaj, însă până în acest moment tehnica este aplicată pentru sonde urinare, sonde de intubație și catetere venoase centrale. Eficiența lor este determinată de apariția efectului galvanic.

Acest tip de abordare este diferită de impregnarea dispozitivelor medicale cu argint ionic, în care dispozitivul eliberează ioni de argint”, spune medicul.

Prin reducerea infecțiilor asociate dispozitivelor medicale se va înregistra o scădere a complicațiilor și mortalității asociate actului medical.

Articolul integral poate fi citit în revista Medical Market – la paginile 10-11