Începând cu anul 2020 vom avea o nouă sărbătoare naţională. 1 Martie sau „Ziua Mărţişorului”, aşa cum mai este cunoscută, va devdeni încă o zi de sărbătoare. Asta după ce mai mulți deputați au depus în Parlament o inițiativă legislativă în acest sens. Propunerea a fost inițiată de 26 de deputați de la PSD, minorități și PMP.

IMAGINI BOMBĂ CU O VEDETĂ DIN ROMÂNIA! BĂRBAȚII AU RĂMAS ȘOCAȚII CÂND AU VĂZUT-O GOALĂ

„Ziua mărţişorului poate fi marcată de către autorităţile publice centrale şi locale şi celelalte instituţii ale statului, de către societatea civilă, persoane fizice şi juridice de drept public ori privat prin organizarea sau participarea în ţară sau peste hotare, la programe şi manifestări educative, de voluntariat, cu caracter social, cultural, artistic sau ştiinţific dedicate acestei sărbători naţionale, luând în considerare combinaţia culorilor albă şi roşie drept culori specifice ale zilei.

Autorităţile administraţiei centrale sau locale pot acorda sprijin logistic şi pot acorda fonduri din bugetele proprii în vederea organizării şi desfăşurării în bune condiţii a manifestărilor, în limita alocărilor bugetare aprobate”, se arată în proiectul acestei legi, scrie fanatik.ro.

INCENDIAR! N-O SĂ ÎȚI VINĂ SĂ CREZI CUM ARĂTA MIHAELA RĂDULESCU CÂND ERA GRASĂ! FANII ȘI-AU FĂCUT CRUCE (GALERIE FOTO)

Este foarte bine ştiut faptul că prima zi a lunii martie, ne aduce primăvară, dar este şi una dintre tradiţiile româneşti aflată pe lista patrimoniului UNESCO.

„Mărţişorul reprezintă o marcă distinctivă şi un element specific de autenticitate a expresiei culturale tradiţionale româneşti. El constituie unul dintre cele 7 elemente româneşti incluse de UNESCO în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii”,precizează iniţiatorii în expunerea de motive.

„Ziua naţională a Mărţişorului va oferi un cadru propice conservării, promovării, punerii în valoare, transmiterii şi revitalizării practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie ca element al patrimoniului cultural imaterial definitoriu pentru poporul român şi comunităţile istorice româneşti din jurul graniţelor şi Balcani sau din diaspora emergentă şi factor de coeziune cultural identitară”, se mai arată în documentul oficial.