Cum îl poate graţia Băsescu pe Năstase: Cine, cum şi când iniţiază procedura, pe care fostul premier o poate refuza

La scurt timp de la anunţarea sentinţei finale în dosarul „Trofeul Calităţii” al lui Adrian Năstase, mai mulţi analişti, jurnalişti şi politicieni au vorbit despre posibilitatea reducerii perioadei de execuţie a fostului premier. Una dintre variante presupune graţierea acestuia, procedură pentru care Preşedintele în funcţie al României, Traian Băsescu, trebuie să îşi dea acordul.

Potrivit Constituţiei, măsura graţierii poate fi acordată fie de Preşedinte, fie de Parlament, însă şi pentru a doua variantă este nevoie de avizul şefului statului. Graţierea de către Parlament se face prin lege organică, pentru adoptarea căreia este nevoie de votul majorităţii membrilor fiecărei Camere. După adoptare, aceasta este trimisă Preşedintelui, spre promulgare.

Cei care pot solicita graţierea sunt fie persoanele condamnate şi avocaţii lor, fie rudele celor trimişi la închisoare. Astfel, există situaţii în care beneficiarii graţierii pot refuza măsura.

Fostul preşedinte al României şi lider onorific al PSD, Ion Iliescu, citat de RTV, susţine că, dacă ar fi fost acum în fruntea statului, l-ar fi graţiat pe Adrian Năstase. La rândul său, senatorul social-democrat Toni Greblă susţine că şeful statului „ar trebui să uzeze de dreptul său”, întrucât atenţionarea primită de fostul prim-ministru, respectiv „drama prin care a trecut în ultimii 8 ani”, este suficientă.

De partea cealaltă, secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, citat de Mediafax, susţine că PSD nu va merge „cu mâna întinsă la Traian Băsescu” şi că decizia îi aparţine preşedintelui.

B1.ro vă prezintă mai jos prevederile procedurii de graţiere, conform Legii.

Ce este graţierea şi cine o acordă?

Potrivit Legii nr. 546 din 14 octombrie 2002, privind graţierea şi procedura acordării acesteia, graţierea reprezintă o măsură de clemenţă, care constă în înlăturarea, în total sau în parte, a executării pedepsei aplicate de instanţă ori în comutarea acesteia în una mai uşoară.

Măsura graţierii poate fi acordată fie individual, prin decret al Preşedintelui României, fie colectiv, de către Parlament, prin lege organică. Graţierea individuală se acordă necondiţionat, iar graţierea colectivă poate fi acordată şi condiţionat.

Graţierea este totală atunci când priveşte pedeapsa principală în integralitatea ei. Graţierea parţială poate privi o parte determinată din pedeapsă, o parte calculată prin raportare la pedeapsa în întregul ei, precum şi restul pedepsei rămase de executat.

Graţierea individuală

Potrivit Legii, graţierea individuală se acordă fie la cerere, fie din oficiu, însă numai după ce hotărârea de condamnare rămâne definitivă. De asemenea, nu pot fi graţiate pedepsele deja executate, pedepsele a căror executare nu a început din cauza sustragerii condamnatului de la executare, condamnările cu suspendarea executării pedepsei, pedepsele complementare şi cele accesorii.

Cererea de graţiere poate fi făcută fie de persoana condamnată, apărătorul sau reprezentantul legal al acesteia, fie de rudele persoanei condamnate. În 2006, Nati Meir, pe atunci deputat, a iniţiat o propunere legislativă prin care solicita ca cererea de graţiere individuală să poată fi făcută şi de orice persoană fizică şi juridică interesată.

Iniţiativa legislativă a lui Nati Meir nu a fost susţinută de Guvernul Tăriceanu, care a arătat că sfera persoanelor cărora legiuitorul a ales să le acorde posibilitatea depunerii cererii de graţiere este foarte largă. În final, aceasta a fost retrasă chiar de către iniţiator.

Cererea de graţiere, împreună cu actele anexate, se adresează Preşedintelui României. Printre actele care trebuie incluse la cererea de graţiere se numără datele de identificare a persoanei condamnate, hotărârea definitivă de condamnare şi certificate medicale.

Aviz de la Ministerul Justiţiei

Conform Legii, în vederea exercitării prerogativei de graţiere, Preşedintele României poate solicita, atunci când socoteşte necesar, avize consultative de la Ministerul Justiţiei, care este obligat să le înainteze în termen de 30 de zile de la data solicitării.

De asemenea, atunci când consideră necesar, Preşedintele României poate solicita informaţii organelor administraţiei publice locale, conducătorului locului de detenţie, organelor judecătoreşti şi ale parchetelor, organelor de poliţie şi altor instituţii publice, precum şi comandantului unităţii, pentru condamnaţii militari.

Condamnatul poate refuza graţierea

Cererea de graţiere poate fi respinsă de către Preşedintele României. În acest caz, actul de respingere trebuie comunicat celui care a iniţiat solicitarea, în termen de 30 de zile de la data adoptării deciziei.

O situaţie mai rar întâlnită este refuzarea graţierii individuale chiar de către beneficiarul ei, atunci când cererea a fost făcută de altă persoană. Această prevedere nu se aplică în cazul condamnatului minor.

Graţierea colectivă

Graţierea colectivă se acordă unui număr de persoane pentru condamnări determinate prin cuantumul pedepselor sau prin infracţiunile pentru care au fost pronunţate. În cazul iniţierii legii de graţiere de către Guvern, sarcina elaborării proiectului de lege revine Ministerului Justiţiei.

De asemenea, Direcţia Generală a Penitenciarelor poate face propuneri motivate Ministerului Justiţiei în vederea iniţierii unei legi de graţiere.

Graţierea colectivă poate avea ca obiect numai pedepse aplicate de instanţă pentru fapte săvârşite anterior datei prevăzute în legea de graţiere. Atunci când legea de graţiere intră în vigoare înaintea rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, graţierea îşi produce efectele numai de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În situaţia pluralităţii de infracţiuni pentru care s-au aplicat pedepse ce au fost contopite, obiectul graţierii colective îl constituie pedepsele aplicate pentru fiecare dintre infracţiuni, şi nu pedeapsa rezultantă.

Dacă pentru unele dintre aceste pedepse este incidentă graţierea, ele vor fi descontopite, iar dacă a rămas o singură pedeapsă din pedeapsa rezultantă, care nu este graţiată, va fi înlăturat şi sporul eventual aplicat.

Comutarea se poate face numai într-o pedeapsă mai uşoară, prevăzută de Codul penal, şi numai în limitele stabilite de acesta.

Punerea în executare a graţierii

Aducerea la îndeplinire a dispoziţiilor legale privind graţierea se face de către judecătorul delegat şi se pune în executare de către Direcţia Generală a Penitenciarelor.

Graţierea se aplică în termen de cel mult 48 de ore de la data publicării actului de graţiere în Monitorul Oficial al României, Partea I. În iniţiativa legislativă iniţiată şi retrasă de Nati Meir, acesta solicita şi reducerea termenului la 24 de ore.

Graţierea nu împiedică exercitarea căilor extraordinare de atac de către condamnat, în condiţiile legii, şi nu poate constitui temei pentru respingerea acestora.