Pomenirea Sfântului Ciprian și a Sfintei Iustina. Sărbătoare mare astăzi în calendarul ortodox

În fiecare an, pe 2 octombrie, Biserica Ortodoxă face pomenirea Sfântului Sfințit Mucenic Ciprian și a Sfintei Mucenițe Iustina fecioara, alături de alți mărturisitori ai credinței. Istoriile vieții lor se disting ca mărturii puternice despre modul în care Dumnezeu poate schimba inimile și poate ridica pe om din întunericul păcatului către lumina harului Său.

Cine au fost Sfântul Ciprian vrăjitorul și Sfânta Iustina fecioara

Sfântul Ciprian și Sfânta Iustina sunt două figuri luminoase ale creștinătății, a căror poveste de viață arată puterea credinței și biruința harului asupra întunericului. Sfântul Ciprian din Antiohia Siriei, vestit în vremea împăratului Deciu, era un filozof păgân și un vrăjitor renumit, care stăpânea multe taine ale magiei și ale demonilor. În încercarea de a o cuceri pe tânăra creștină Iustina, a recurs la toate meșteșugurile sale, dar toate au fost zădărnicite prin rugăciunea și curăția ei sufletească.

Tăria Iustinei i-a descoperit lui Ciprian neputința vrăjilor și slăbiciunea duhurilor rele în fața numelui lui Hristos. Mișcat în adâncul sufletului, Ciprian s-a lepădat de păgânism, a ars cărțile de vrăjitorie, s-a botezat și, prin viața sa de pocăință, a ajuns episcop al creștinilor. Curând, el și Iustina au fost arestați și supuși la chinuri pentru credința lor, dar au rămas neclintiți. În cele din urmă, amândoi au primit cununa muceniciei prin tăierea capului, devenind mărturisitori ai adevărului și modele de statornicie în Hristos, conform calendar-ortodox.ro.

Cine sunt ceilalți mărturisitori ai credinței

Teofil a trăit în vremea împăratului iconoclast Leon Isaurul și a mărturisit cu îndrăzneală credința în cinstirea sfintelor icoane. Pentru curajul său, a fost bătut, închis și exilat. Și-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu departe de casă, devenind un simbol al rezistenței împotriva ereziei și al fidelității față de Tradiția Bisericii.

De asemenea, frații David și Constantin, prinți ai regiunii Aragvet, au apărat credința ortodoxă în fața invaziei musulmane din secolul VIII. Refuzând să accepte islamul, au fost torturați și înecați în fluviul Rioni. Minuni s-au arătat la locul martiriului lor, iar moaștele au fost descoperite în secolul al XII-lea de împăratul Bagrat cel Mare, care a ridicat Mănăstirea Motsameti. Credincioșii mărturisesc până astăzi vindecări la sfintele lor moaște.