Săptămâna Luminată 2026: tradiții, interdicții și semnificațiile fiecărei zile după Paște

A doua zi de Paște deschide una dintre cele mai speciale perioade din calendarul ortodox: Săptămâna Luminată. În 2026, aceasta se desfășoară între 13 și 19 aprilie și aduce cu ea o serie de tradiții, rânduieli bisericești și credințe populare transmise din generație în generație.

Pentru ortodocși începe Săptămâna Luminată

În tradiția creștin-ortodoxă, Săptămâna Luminată simbolizează bucuria Învierii și reînnoirea spirituală. Denumirea provine dintr-o practică veche a Bisericii: în trecut, botezurile aveau loc în noaptea de Paște, iar cei care primeau această taină erau numiți „luminați”. Ei purtau haine albe întreaga săptămână, simbol al vieții noi, scrie Adevărul.

În această perioadă, credincioșii se salută cu „Hristos a înviat!” și răspund „Adevărat a înviat!”, până la Înălțarea Domnului. Slujbele au o rânduială specială: nu se fac metanii, Psaltirea nu se citește, iar miercurea și vinerea sunt zile cu dezlegare la mâncăruri de dulce. Totodată, nu se oficiază parastase, iar slujbele de înmormântare urmează o formă apropiată de cea a Învierii.

O credință răspândită spune că, în această săptămână, porțile Raiului rămân deschise, simbol reflectat și în tradiția păstrării Ușilor Împărătești deschise în biserici.

Ce nu se face în Săptămâna Luminată

Pe lângă rânduielile religioase, tradiția populară aduce și o serie de interdicții, mai ales legate de muncile gospodărești. Se crede că nerespectarea acestora poate aduce ghinion sau pagube.

Luni, 13 aprilie: Lunea Albă

Prima zi este dedicată bucuriei și vizitelor în familie. Nu se face muncă grea, iar finii merg la nași cu daruri, colaci, pască și ouă roșii. Obiceiul este cunoscut drept „umblarea cu pască”.

Marți, 14 aprilie: Marțea Albă

Zi nelucrătoare în multe zone. Nu se spală, nu se calcă și nu se face curățenie. În mediul rural, se oferă de pomană pască și vin roșu.

Miercuri, 15 aprilie: Sfânta Miercuri

Femeile evită treburile casnice. Tradiția spune că spălatul sau măturatul aduc „nunta șoarecilor”, adică înmulțirea rozătoarelor. În schimb, bărbații merg la câmp.

Joi, 16 aprilie: Joia Verde

Zi dedicată protejării recoltelor. Nu se lucrează, pentru a evita pagubele sau seceta. În unele zone, oamenii cară apă, aprind lumânări și o toarnă în fântână, ca gest de protecție.

Vineri, 17 aprilie: Izvorul Tămăduirii

Zi cu puternică semnificație spirituală, asociată cu puterea vindecătoare a apei. Apa sfințită în această zi este considerată tămăduitoare, motiv pentru care sărbătoarea mai este numită și „Fântânița”.

Sâmbătă, 18 aprilie: Sâmbăta Luminată

Zi de pregătire pentru Duminica Tomii. Nu se muncește, iar în unele zone se fac pomeni pentru cei înecați. Credincioșii merg la biserică și aduc ouă roșii.

O credință populară spune că persoanele născute în această zi sunt norocoase toată viața, mai ales dacă se nasc în timp ce bat clopotele.

Alte tradiții și credințe

În unele regiuni, Săptămâna Luminată este cunoscută și ca Săptămâna Blajinilor sau Paștele Morților, pornind de la credința că sufletele celor adormiți revin simbolic printre cei vii.

În Transilvania se păstrează obiceiul stropitului, unde feciorii stropesc fetele cu parfum, iar acestea îi răsplătesc cu daruri.

Finalul săptămânii

Săptămâna Luminată se încheie pe 19 aprilie, odată cu Duminica Tomii, când slujbele revin la rânduiala obișnuită, inclusiv pomenirile pentru cei adormiți. Salutul pascal rămâne însă până la Înălțarea Domnului.