Societatea Română de Pneumologie trage un semnal de alarmă: 1 milion de români suferă de astm bronșic. Mai mult, la fiecare deceniu, numărul bolnavilor crește cu 50%, iar principalul vinovat invocat de experți este deteriorarea calității aerului. Poluarea, în special cea generată de traficul intens și emisiile industriale, devine un factor determinant în sănătatea publică, cu costuri umane și economice uriașe. Bucureștiul, capitala cea mai poluată din UE conform multor rapoarte, se află în fața unei provocări majore: salvarea aerului pe care îl respirăm.
Calitatea aerului nu este doar un subiect de mediu, este o problemă mare de sănătate publică. Particulele fine (PM2.5 și PM10), oxizii de azot (NOx), principalii poluanți urbani, sunt responsabili pentru creșterea alarmantă a cazurilor de astm, bronșită cronică, boli cardiovasculare și chiar cancer pulmonar. Copiii, vârstnicii și persoanele care suferă deja de afecțiuni respiratorii sunt cei mai afectați, dar nici restul populației nu scapă de consecințele expunerii zilnice. Pe lângă costul uman, poluarea aerului are un impact economic major. Bolile respiratorii și cardiovasculare cauzate de aerul toxic suprasolicită sistemul sanitar, duc la absenteism la muncă și la școală și reduc productivitatea generală. Pierderile directe și indirecte generate de aceste afecțiuni se ridică, potrivit estimărilor europene, la miliarde de euro anual.
Există și o dimensiune socială clară: calitatea aerului influențează direct calitatea vieții. Un oraș curat, cu aer respirabil, este mai atractiv pentru locuit, pentru investiții și pentru turism. În schimb, poluarea degradează imaginea Capitalei, alungă investițiile și afectează starea de bine a locuitorilor.
În plus, România și implicit Bucureștiul se află sub presiunea constantă a directivelor europene privind calitatea aerului. Comisia Europeană a avertizat în repetate rânduri autoritățile române că riscă sancțiuni financiare pentru nerespectarea limitelor impuse la nivelul Uniunii Europene. Cu alte cuvinte, problema aerului nu mai este doar una de confort sau de sănătate, ci și o obligație legală și financiară.
Într-un oraș sufocat de trafic, construcții și lipsa spațiilor verzi, aerul curat trebuie tratat ca o prioritate zero, nu ca un subiect secundar în strategii administrative.
În București, calitatea aerului a rămas în mare parte un subiect de campanie, cu mici excepții. În Sectorul 3 de exemplu, îmbunătățirea calității aerului a devenit o strategie a ultimilor ani, administrația condusă de Robert Negoiță activând pe 2 planuri: reducerea traficului prin lucrări majore de infrastructură, poduri, pasaje, străzi noi; și plantări masive de copaci. Chiar recent, primarul sectorului 3 a anunțat pentru această campanie de plantări o țintă de 20.000 de copaci. Combinația dintre trafic mai fluent și vegetație abundentă a început deja să se simtă la nivelul confortului urban: mai puțin praf, mai puțină căldură vara și, treptat, un aer mai respirabil într-un oraș sufocat de beton și mașini.
Situația alarmantă a sănătății respiratorii a românilor, cu Bucureștiul în prim-plan, impune acțiuni radicale și imediate pentru îmbunătățirea calității aerului. Soluții există: decongestionarea traficului prin planuri de mobilitate durabilă, electrificarea transportului public, crearea de zone de emisii scăzute și, nu în ultimul rând, investiția masivă în spații verzi și copaci. Exemplu Sectorului 3 poate fi un punct de plecare pentru întreaga Capitală. Bucureștiul are nevoie de o strategie metropolitană coerentă și agresivă de combatere a poluării, care să integreze toate instrumentele disponibile și să implice toate administrațiile locale și centrale. Fără o astfel de acțiune coordonată, continuăm să respirăm un aer care ne îmbolnăvește și să plătim un preț prea mare.