Casa de Pensii trage un semnal de alarmă! Conform datelor oficiale de la Casa Națională de Pensii, în doar doi ani, cheltuielile statului cu pensiile au urcat cu aproape 45 de miliarde de lei. Această majorare semnificativă a fost finanțată, în mare parte, prin împrumuturi făcute de stat, ceea ce ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea pe termen lung a acestor creșteri.
Anul 2024 a fost unul record în ceea ce privește majorările pensiilor. La 1 ianuarie, pensiile au fost indexate cu 13%, însă, marea recalculare din 1 septembrie a adus creșteri și mai consistente, cu o medie de aproximativ 500 de lei în plus pentru beneficiari.
Potrivit Newsweek România, cheltuielile cu pensiile au fost astfel:
2023: 110,77 miliarde lei
2024: 135,42 miliarde lei (creștere de 14,7 miliarde lei față de 2023)
În 2025, efectele majorărilor din 2024 s-au resimțit pe întreg anul, cu pensii plătite la nivelul noilor valori pentru toate cele 12 luni. Astfel, cheltuielile cu pensiile au ajuns la 154 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere de 19 miliarde lei față de 2024.
Aceste creșteri masive nu au putut fi susținute din veniturile proprii ale statului, fiind necesare împrumuturi pentru acoperirea diferențelor, potrivit Știripesurse.
„Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii.
Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale (2,92 mld lei), precum și plata concediilor medicale care a fost în sumă de 6,4 mld lei, cu 60% mai mult față de anul 2024.”, a precizat Ministerul de Finanțe.
Creșterea pensiilor din 2024 pune presiune pe bugetul României și ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea acestor majorări pe termen mediu și lung. Pentru a acoperi costurile, statul s-a văzut nevoit să se împrumute masiv, iar în anii următori, această povară financiară poate afecta alte sectoare și investiții publice.