Ce are Cioloș de câștigat de pe urma campaniei de subscripţie pentru „Cuminţenia Pământului“. DW: Nu banii sunt ținta reală, Guvenul îi va plăti oricum. A vrut să-l transforme de Brâncuși în "imaginea firmei"

Campania de strângere de fonduri pentru ca lucrarea “Cumințenia pământului”a lui Brâncuși să rămână în patrimonial național naște controverse.

Subscripția publică se îndreaptă spre eșec. Din suma de 11 milioane de euro, Guvernul României va plăti 5 milioane de euro, iar românii au mai donat circa 562.000 de euro, strângânu-se asfel jumătate din sumă. Prea puțin pentru a păstra sculptura în țară.

Se pare însă că guvernul Cioloș a mizat pe această campanie doar pentru imagine. Se știa de la bun început că românii nu dau bani pentru lucruri controversate, atfel că premierul a vrut să facă din această campanie o emblemă a activității sale.

Deutsche Welle scrie că Executivul tehnocrat a încercat să-și construiască o identitate puternică prin intermediul lui Constantin Brâncuși.

“Cine este Dacian Cioloș? Un funcționar european numit în fruntea unei țări care risca să derapeze de la ortodoxia eurofilă? Ori un politician român cu ancore naționale care va fi obținut însă, la fel ca Brâncuși, o validare externă? Ni se pare tot mai clar că această campanie a dorit, de fapt, să-l transforme pe Brâncuși în ”imaginea firmei”, să facă din el chipul emblematic al unei echipe care părea să nu aibă legături puternice cu solul și nici o identitate politică precizată. Nu banii vor fi fost ținta reală a campaniei, ci popularizarea figurii lui Brâncuși ca român de extracție rurală (autentic așadar) care a făcut carieră >”, se arată în articolul DW semnat Horațiu Pepine.ă>

Dacian Cioloș a vrut să rămână în istoria țării ca cel mai eurofil guvern pe care l-a avut România din 1997, iar ”Cumințenia Pământului” urma să devină simbolul unei Românii ”cinstite”, opuse celei ”corupte” și care s-ar insera fără probleme în noua ordine a lumii. O Românie neproblematică, o țară care să fie, în sfârșit, la fel cu toate celelalte, în polemică implicită cu excepționalismul românesc, se mai arată în analiza jurnalistului de la DW.

Toate acestea sunt confirmate de avocatul moștenitorilor sculpturii. Bogdan Grabowski, a declarat marţi, pentru agenţia de presă News.ro, că la data convenită în acordul semnat cu Ministerul Culturii, 31 octombrie, statul român va plăti 11 milioane de euro pentru achiziţionarea sculpturii lui Constantin Brâncuşi, indiferent de suma strânsă prin subscripţia publică lansată de Guvern.

Iată prin urmare că Guvernul avea motive serioase să dea curs acestei campanii chiar fără să aibă cu adevărat grija banilor.

“Poate că singurul dezavantaj este că lucrarea lui Brâncuși nu era făcută să placă unui public larg. Pentru mulți e ca un Picasso din ultima fază, care place doar snobilor sau unei elite artistice fundamentaliste”, scrie sursa citată.

Dar ocazia de a construi o campanie în jurul lui Brâncuși părea prea bună ca să fie pierdută.

“Obiecția noastră, pentru că există una, este că cei care se dedau acestor exerciții cred prea mult în imagine și se încred prea mult în spectacolul ca politică. Într-un anunit sens așa și este, aparențele dau tonul, dar realul în cele din urmă se răzbună”, conchide DW.

Opera ”Cuminţenia Pământului” a fost realizată de Constantin Brâncuşi în 1907. Lucrarea a fost expusă pentru prima dată în 1910, la Bucureşti. Sculptura este clasată în categoria ”Tezaur” a Patrimoniului cultural naţional.