Contractele Pfizer din pandemie ajung în instanță la Bruxelles. Ce sume uriașe sunt în joc pentru România, Polonia și Ungaria

Contractele Pfizer din pandemie ajung în instanță la Bruxelles. Ce sume uriașe sunt în joc pentru România, Polonia și Ungaria
Foto: Hepta - Abaca Press / Utrecht Robin/ABACA

România, Polonia și Ungaria sunt implicate într-un litigiu major cu producătorul farmaceutic Pfizer, privind contractele de vaccinuri anti-COVID semnate în perioada pandemiei. Procesele aflate pe rol la Bruxelles ar putea decide dacă statele sunt obligate să plătească pentru doze pe care nu le-au mai utilizat.

Ce se judecă, de fapt, în instanțele din Bruxelles

Litigiul vizează contracte de miliarde de euro încheiate în perioada de vârf a pandemiei, în cadrul mecanismului european de achiziții comune. Companiile Pfizer și BioNTech susțin că statele nu și-au respectat obligațiile asumate prin aceste acorduri.

O decizie în cazurile care implică România și Polonia este așteptată până la finalul lunii martie, potrivit calendarului instanței. În paralel, Ungaria urmează să fie audiată într-un proces separat programat în luna aprilie.

Miza nu se limitează la sumele solicitate, ci vizează și modul în care Uniunea Europeană gestionează contractele colective în situații de criză. Credibilitatea acestui mecanism este pusă în discuție.

De ce refuză statele plata unor doze

Mai multe guverne au invocat schimbarea contextului sanitar și existența unor stocuri excedentare, după ce cererea pentru vaccinuri a scăzut considerabil. În unele cazuri, au fost menționate și efecte economice generate de alte crize.

Polonia, de exemplu, a refuzat livrările încă din 2022, invocând inclusiv situația generată de războiul din Ucraina. Pfizer solicită însă aproape 1,4 miliarde de euro pentru doze contractate, dar nepreluate.

În cazul României, disputa pornește de la suspendarea livrării și plății pentru aproximativ 28 de milioane de doze considerate excedentare. Valoarea acestora este estimată la peste 600 de milioane de euro, relatează Capital.

Avocații care reprezintă România susțin că acordurile „trebuie privite prin prisma dreptului contractual aplicabil și a legislației UE”. Aceștia consideră că situația reflectă „campania mai amplă a companiei Pfizer de a exercita presiuni asupra țărilor UE în ceea ce privește livrarea contractelor de vaccinuri împotriva COVID, chiar dacă situația sau nevoile obiective de sănătate publică s-au schimbat drastic”.

Cum răspunde compania farmaceutică acuzațiilor

Reprezentanții Pfizer susțin că acordurile semnate sunt obligatorii și că obligațiile asumate trebuie respectate de statele membre. Compania invocă investițiile făcute și angajamentele asumate în perioada de criză sanitară.

„Pfizer încearcă să oblige aceste state membre să își respecte angajamentele privind comenzile de vaccinuri împotriva COVID plasate de guverne… în cadrul cărora Pfizer și-a asumat angajamente fără precedent în ceea ce privește garanțiile de volum, producția în Europa și multe alte aspecte”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei.

În același timp, compania afirmă că a demonstrat „o flexibilitate extraordinară și un angajament continuu de a se adapta la situațiile statelor membre”, în contextul schimbărilor rapide din timpul pandemiei.