Deși a făcut ravagii în toată lumea de la înecputul anului 2020, doctorii încă nu au înțeles pe deplin multiplele feluri în care coronavirusul atacă organismul și ce sechele lasă pe termen lung.
Unul dintre simptomele care a pus lumea medicală pe gânduri esteo reacție care se declanșeză în corpul unora dintre paciențiîn cea de-a șaptea zi de la instalarea patogenului.
Majoritatea bolnavilor se simt bineîn prima săptămână de la infectare, iar în ultima zi corpul declanșează un răspuns hiperinflamator
Apoi, pacientul începe se agonizeze: apar dificultăți de respirație, tensiunea arterialăscadeși organele încep să cedeze și se formează cheaguri de sânge peste tot în organism. Creierul este și el afectat, iar cei mai ghinioniști suferă chiar leziuni cerebrale.
Nu toată lumea trece prin acest episod critic, însă cu cât pacientul este mai înaintat în vârstă, sau are suferințe cronice, cum suntdiabetul, hipertensiuneși problemele vasculare și cardiace, cu atât noua maladie îl doboară mai repede.
Medicii intenționează să urmărească paciențiitimp de un un an după ce au vindecați,pentru a-i supune unor teste la intervale regulate, care să stabilească dacă boala i-a afectat pe termen lung, dacă au apărutmodificări ale sistemului imunitar,aleorganismului și alesângelui.
De asemenea, vor fi verificate șifuncțiilepulmonare, ale intestinuluiși creierului, pentru că nimeni nu poate prezice cu exactitate dacă virusul rămâne latent în organism.
Nu se știe sigur nici dacăvirusulafecteazăplămânii și vasele de sânge sau doar impulsioneazăsistemul imunitar al organismului să o facă, iar acesta, scapatde sub controlprovoacă leziuni pulmonare și ale vaselor de sânge.
Renumit specialist în terapie intensivă italian, prof. Luciano Gattinoni, a declarat că coagularea sângeluiîn bolile respiratorii esteun simptom extrem de neobișnuit.
El lucrează de peste40 de ani șia mărturisitcă nu a văzut niciodată așa asemănător cuce se întâmplă în plămânii unor pacienți cu Covid-19.
„Ceea ce este deosebit este faptul că pacienții prezintăoxigenare slabă, dar leziuni pulmonare puține. Simptomul estemai tipic pentru pacienții care suferă de depresurizaredecât o infecție virală, Drept urmare, este posibil ca pacienții care sunt foarte bolnavi să nu simtănevoiasă respire chiar și în condițiile în care sunt lipsiți drastic de oxigen”,spune Gattignoni, citează theguardinan.com.
Problema este că ventilația mecanică în terapie intensivă afecteazărezistența mușchilor respiratori. Dacă pacienții se chinuiesă respire, dar structura lor este în regulă, ventilația artificialănu ajută mult,șide fapt, se poate dovedi dăunătoare, a spus Gattinoni.
El a spus că în timp ce doar un număr mic de pacienți necesita ventilație, o mare parte a celor conectați la ventilatoare mor, continuând să arate niveluri scăzute de oxigen din sânge, în ciuda asistenței mecanice.
“Fără un tratamente pentru acest virus, tot ce putem face pentru pacienții severe în acest moment este să oferim îngrijire secundară. Dacă sunt deshidratațieste scăzut, le administră fluide. Dacă nu pot respira îi ventilăm.Dar avem nevoie de un tratament care să anihileze virusul, ca pacinetul să nu mai dezvolte reacții secundare”, a spus medicul.