EXCLUSIV // Îngrijorări privind legătura între campania de vaccinare și noua variantă de COVID-19, mai contagioasă. Expert: „Suntem pe tărâmul speculațiilor. Virusurile suferă mutații atunci când apar obstacole în calea lor”

Teama că noile tulpini deCOVID-19 ar putea fi mai contagioase sau chiar mai mortale, așa cum a declarat premierul britanic Boris Johnson, a pus în gardă cercetătorii din lumea întreagă. Îngriorări serioase au fost exprimate și în ceea ce privește eficiența campaniei de vaccinare sau capacitatea virusului de a căpăta în viitor o rezistență tocmai din cauza mutațiilor apărute. Însă una dintre întrebările care au fost formulate recent vizează chiar legătura dintre campania de vaccinare și mutațiile pe care noul coronavirus le-a suferit.

Cât de plauzibilă este legătura dintre vaccinare și noile tulpini de COVID-19

Mai multe voci din cadrul comunității științefice internaționale și-au exprimat îngrijorarea că ar putea exista o legătură între vaccinare și noile mutații ale noului coronavirus, având în vedere că acestea au fost semnalate în state unde s-a produs testarea pe oameni de către AstraZeneca: Marea Britanie, Africa de Sud sau Brazilia.

Potrivit francesoir.fr, Academia de Medicină din Franța spune că este plauzibilă această ipoteză. Vaccinul AstraZeneca a fost testat în faza trei, inițial în trei state: două serii în Anglia, una în Africa de Sud, una în Brazilia. În aceste trei țări avem mutațiile care preocupă în acest moment cercetătorii. Vaccinul a fost apoi testat în Statele Unite și Japonia, țări care urmează să fie monitorizate.

Pe de altă parte cercetătorul și expertul în sănătate publică Răzvan Cherecheș a precizat pentru B1.RO că este greu de stabilit dacă poate exista o legătură, chiar și indirectă între vaccinare și noile mutații ale COVID-19:

“Aici suntem pe tărâmul speculațiilor. Virusurile fac mutații, unele mai multe altele mai puține, dar mutațiile apar într-una. Pentru coronavirusuri, tulpinile astea din Marea Britanie, din Africa de Sud, din Brazilia, au devenit cunoscute pentru că au suferit mai multe mutații în același timp, dar există un program mondial unde se cuantifică toate tulpinile, deci coronavirusul suferă cam două mutații pe lună, deci tot timpul mutează. La ora actuală există mii de variante care circulă, numai că diferența morfologică între ele este mică, adică comportamentul este la fel, nu se modifică mare lucru”, a spus Răzvan Cherecheș.

Acesta a explicat că în cazul noilor variante de COVID-19 există două ipoteze principale pe care cercetătorii le-au luat până acum în calcul:

“Șocul la B117 a fost că dintr-odată a apărut tulpina aceasta care avea 17 mutații. În momentul acesta se analizează două variante, cum de a putut să aibă atâtea mutații. O primă variantă ar fi că virusulainfectat o persoană imunocompromisă cu imunitate slabă, dar nu a dezvoltat boală severă, virusul a continuat să se multiplice în persoana respectivă și a fost expus la multiple variante de virusuri de la care a tot luat mutații. O a doua variantă ar fi că virusul a trecut prin populația de nurci și că acolo a preluat mutația respectivă. Până o să știm exact mai durează”, explică Răzvan Cherecheș.

Acesta a precizat că mutațiile apar în momentul în care virusul întâmpină obstacole, fapt ce îl face să se adapteze. Pe de altă parte eeste greu de găsit o legătură între vaccinare și noile variante de COVID-19. Asta pentru că vaccinarea nu stopează circulația virusului, ci doar manifestarea bolii:

“Virusurile suferă mutații atunci când apar obstacole în calea lor, adică atunci când transmitrea lor este mai dificilă, în mod evident că se adaptează. Este însă foarte greu de zis dacă vaccinul stimulează noile variante. În moemntul ăsta din câte știm, vaccinul nu previne infecția, previne exprimarea bolii. Practic virusul circulă, în momentul acesta este foarte clar că virusul nu va pleca nicăieri, este aici, va fi cu noi până la sfârșitul timpului. Ce face vaccinul, în chimb? Te protejează să nu dezvolți simptome. Virusul vine, te infectează și se multiplică. În acel moment, anticorpii noștri încep să îi omoare. Există însă o fereastră mică să fii infecțios, nu la fel de infecțios ca o persoană care nu e vaccinată, pentru că în persoana respectivă virusul se multiplică la liber, vorbim de sute de milioane de virusuri emise. Numărul este mult mai mic în cazul persoanelor infectate, dar tot există o fereastră deschisă. Când vine vorba de mutații, există o randomizare, elemente care nu pot fi anticipate. E poibil să apară o variantă care să fie mai mortală, deci multe lucruri sunt posibile, nu înseamnă că sunt și probabile”, a precizat Răzvan Cherecheș.

Îngijorări despre apariția unei tulpini în Israel care să pună în pericol vaccinarea

Întimp ce mutanții englezi și sud-africani ai COVID-19 au îngrijorat tot mai multe guverne, un al treilea a fost semnalat în Japonia, venit din Brazilia. Se spune că acești mutanți sunt mai contagioși. Dar cum ajunge virusul să cunoască astfel de mutații?

„Oriunde există un virus, se pot dezvolta mutații”, precizează Sharon Alroy-Preis, șefa serviciilor de sănătate publică din Israel în contextul în care Centrul Național de Informare și Cunoaștere privind Coronavirusul anunța că există îngrijorări serioase privind campania de vaccinare. Dacă aceasta se desfășoară în paralel cu un focar activ de coronavirus poate duce la „presiune evolutivă” asupra virusului, rezultând o variantă israeliană care ar putea fi rezistentă la sau ar avea anumite avantaje față de vaccin, scrie jpost.com.

„Virușii dobândesc în mod constant noi variante”, a spus Ephrat Levy-Lahad, director al Institutului de Genetică Medicală de la Centrul Medical Shaare Zedek din Ierusalim. Aceste variante apar atunci când un genom se schimbă într-un fel în timpul replicării.

Profesor. Jonathan Gershoni de la Școala de Științe de Biomedicină și Cancer Shmunis de la Universitatea Tel Aviv a spus: „Gândește-te dacă ar fi trebuit să faci copii scrise de mână ale genomului. Există o foarte mare probabilitate de a avea o eroare tipografică. Deci, în timp ce în tipărirea cărților sau copierea documentelor, greșelile de tipar sunt comune și ușor de înțeles, același lucru este valabil și atunci când replicăm un genom”

Levy-Lahad a spus că majoritatea modificărilor sunt „silențioase” și nu au niciun efect asupra proteinelor virusului sau asupra altceva. Dar, uneori, aceste „greșeli de scriere” pot avea un efect profund, a spus Gershoni. De exemplu, „Soția mea este dură” versus „Viața mea este dură” – cele două fraze au o literă diferită, dar semnificații foarte diferite.

Mutațiile ar putea crește capacitatea unui virus de a deveni mai infecțios, ar putea face virusul mai patogen sau îl vor face mai puțin susceptibil la neutralizarea anticorpilor stimulați sau induși prin vaccinare, a spus el.

Pe de altă parte, unele mutații ar putea face ca virusul să fie mai puțin eficient și, în cele din urmă, să-l determine să se extindă, a spus Gershoni. Imunizarea ar putea grăbi teoretic evoluția unui virus, a spus Levy-Lahad.

„Până la coronavirus, una dintre problemele majore de sănătate a fost aceea că mulți germeni au devenit rezistenți la antibiotice, deoarece s-au administrat multe în populație, adesea inutil, iar germenii au găsit o modalitate de a deveni rezistenți la aceste antibiotice”, a spus ea. „Acei germeni care reușesc să obțină rezistență devin mai preponderenți pentru că vor prevala.”

„Dacă cineva care este imunizat poate primi încă un nivel de infecție, atunci întâmplător vor exista variante care pot rezista anticorpilor pe care îi aveți datorită vaccinării”, a spus Levy-Lahad.

„Dacă aveți mulți oameni bolnavi și mulți oameni imunizați și dacă imunizarea nu exclude complet infecția, atunci pur și simplu pentru că aveți o mulțime de oameni care pot transmite coronavirus și o mulțime de gazde în care poate evolua , varianta ar putea fi creată. ” Dar nu înseamnă că acest lucru se va întâmpla, a adăugat ea.