Data de 19 august 2020 marchează împlinirea a 139 ani de la nașterea compozitorului George Enescu, una dintre cele mai mari personalități ale culturii române. Și în acest an creaţia şi personalitatea artistului au fost promovate prin evenimente speciale organizate de către Muzeul Național George Enescu, în ciuda provocărilor create de pandemia de coronavirus. Dacă în alți ani, aula Palatului Cantacuzino din București era plină de persoane care iubesc muzica marelui compozitor român, în acest an publicul are ocazia să urmărească online mai multe momente inedite în memoria lui George Enescu.
Despre aceste evenimente, dar și despre importanța marelui compozitor pentru cultura română a vorbit pentru B1.RO, Cristina Andrei, managerul Muzeului Național “George Enescu”.
“Muzeul omagiază personalitatea marelui artist și are ca misiune nobilă păstrarea memoriei maestrului nostru, al tuturor, și valorificarea patrimoniului pe care îl deține. Noi avem trei sedii: este vorba despre sediul central din București, Palatul Cantacuzino, avem Casa Memorială George Enescu din cartierul Cumpătu de la Sinaia, casă construită de compozitor, din banii săi obținuți în primele turnee în SUA și secția de la Tescani, este vorba despre domeniul care a aparținut soției compozitorului, familia Rosetti Tescanu, unde Enescu poposea adesea și iubea acel loc care îi oferea clipe de răgaz și de inspirație, pentru că este un loc cu totul special. La Tescani, Enescu și-a definitivat capodopera creației sale, opera Oedip, pe 27 aprilie 1931.
În cele trei sedii încercăm să organizăm evenimente, să lansăm proiecte cât mai interesante pentru toate tipurile de categorii de beneficiari, pentru copii, pentru tineri, pentru maturi, pentru specialiști, pentru melomani, în așa fel încât să îl aducempe George Enescu în casa cât mai multor oameni”, a precizat Cristina Andrei.
Aceasta a subliniat faptul că George Enescu trebuie cunoscut în primul rând ca model uman excepțional, o misiune care este la fel de importantă ca promovarea muzicii sale, prin intermediul artiștilor care aleg compozițiile maestrului sau a unor evenimente precum Festivalul Internațional George Enescu.
“Trebuie să îl promovăm pe Enescu în primul rând ca model uman. Pentru că astăzi este ziua lui Enescu, fiind un an special, trăind vremuri inedite, am încercat să abordăm proiectele noastre virtual și am postat astăzi mai multe evenimente”, a mai precizat managerul muzeului care a prezentat și mottoul zilei. Este vorba despre o descriere făcută de Garabet Ibrăileanu despre George Enescu: “Într-o lume a schismelor, a debusolărilor, a degradărilor înainte de toate morale, pe care le aduce lupta pentru existență și supraviețuire, George Enescu a fost un mândru exemplar de statornicie morală. A fost mesagerul unui cod moral, a unei atitudini încărcate de demnitate, unei poziții politice fără urmă de compromisuri oportuniste, atitudine ce ne poate ajuta în descifrarea unora dintre laturile creației sale după cum poate fi un model de comportare pentru orice intelectual contemporan”.
Dacă în alți ani, Muzeul Național George Enescu își deschidea porțile pentru publicul iubitor de cultură pentru a marca nașterea compozitorului, în acest an toate evenimentele se realizează prin intermediului spațiului virtual:
“Am abordat din alt punct de vedere evenimentul. De obicei, ziua lui Enescu se petrecea în Palatul Cantacuzino, în aulă, se organizau concerte, vernisaje de expoziții, venea multă lume. Se știa despre oranizarea evenimentelor noastre în sala noastră de concerte. Astăzi suntem online cu două interviuri, realizate de compozitoarea Carmen Cârneci, coordonatoarea stagiunii noastre de concert. Sunt două interviuri foarte interesante cu interpeți de anvergură internațională, care s-au preocupat de muzica lui George Enecu și o promovează cu multă dragoste”.
Primul interviu este realizat cu violonista Karen Bentley Pollick din SUA.
Evenimentul este urmat de o expoziție fotodocumentară despre retrospectiva concursului internațional George Enescu.
Momentul muzical însoțitor este oferit de violonistul Sabin Penea, un participant la ediția concursului și un apropiat al muzeului.
Al doilea interviu este cel realizat cu pianistul Josu de Solaun, unul dintre premianții concursului international în 2014 șiun mare iubitor al muzicii luiEnescu.
Marele compozitor George Enescu este un model uman, în primul rând, din perspectiva refuzului de a accepta compormisuri când vine vorba despre principii morale. Demonstrează acest lucru autoexilarea sa, după anul 1946, în ciuda faptului că a iubit enorm România. Refuzul de a colabora cu regimul comunist însă l-adeterminat să părăsească definitiv țara care l-a inspirat.
“George Enescu a părăsit țara în 1946. S-a autoexilat, a simțit că schimbările politice nu vor fi de bun augur și a preferat să plece din România. Nu s-a mai întors, deși regimul politc de atunci l-a invitat. Există scrisori ale lui Petru Groza de invitație să vină în țară, să participe la diverse evenimente. Enescu a simțit că nu este cazul. Nu a vrut să aibă de a face cu noul regim instaurat aici”, a mai precizat Cristina Andrei.
Aceasta a prezentat pe scurt modul cum s-a implicat marele compozitor George Enescu pentru promovarea culturii române, pe lângă opera sa impresionantă, cântată în prezent de către marile filarmonici ale luii:
“Enescu a fost legat toată viața lui de țară. Ce a făcut Enescu pentru țara sa este foarte mult de spus. Realmente a fost extraordinar legat de aceste meleaguri, s-a inspirat din folclorul românesc, a respirat aerul românesc, a fost aproape de popor, de muzicienii lui pe care i-a promovat, i-a susținut, i-a lansat. A înființat un premiu național de compoziție susținut din banii lui. A susținut o serie de instituții, precum Opera din București, a fost unul din inițiatorii și primul președinte al Societății Compozitorilor Români, de la înființarea căreia în toamnă se împlinesc 100 de ani. Ca să nu mai vorbim de turneele de concert întreprinse în mai toate orașele din țară, chiar și în perioadele celor două războaie mondiale.”, a conchis Cristina Andrei.