Guvernul a publicat proiectul privind pensiile magistraților. Care sunt noile condiții de pensionare și ce schimbări majore îi așteaptă

Guvernul a lansat în dezbatere publică proiectul de lege privind reforma pensiilor speciale pentru magistrați. Noua formă a legii aduce schimbări majore în ceea ce privește vârsta de pensionare, vechimea minimă și modul de calcul al pensiei, potrivit Economedia. (VEZI AICI PROIECTUL DE LEGE)

Cuprins:

• Care sunt noile condiții de pensionare pentru magistrați
• Cum se calculează pensia specială
• Cât poate fi maxim cuantumul net al pensiei
• Cum se modifică vârsta de pensionare până în 2036

Care sunt noile condiții de pensionare pentru magistrați

Potrivit proiectului, judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut de lege, se pot pensiona dacă:

• au o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani,
• dintre care minimum 25 de ani au fost petrecuți în aceste funcții,
• împlinesc vârsta standard de pensionare din sistemul public.

Cum se calculează pensia specială

Baza de calcul este media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor pentru care s-au reținut contribuții de asigurări sociale în ultimele 60 de luni de activitate.
Pensionarii vor primi 55% din această medie.

Cât poate fi maxim cuantumul net al pensiei

Conform proiectului, cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate depăși 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate.

Cum se modifică vârsta de pensionare până în 2036

Vârsta de pensionare va crește gradual prin adăugarea anuală a unei perioade de 1 an și 6 luni, până în 2036.
De asemenea, vechimile asimilate care intră în calcul vor fi eșalonate până în 2029.

Mai exact, proiectul de act normativ propune:

➢ stabilirea vârstei de pensionare pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii;

➢ instituirea unei condiţii de vechime minime în muncă de cel puţin 35 de ani;

➢ un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

➢ o nouă eşalonare a vechimilor asimilate care intră în calculul perioadei utile pentru pensia de serviciu până în anul 2029;

➢ o nouă eşalonare a creşterii vârstei de pensionare pentru magistraţi, prin adăugarea anuală a unei perioade suplimentare de 1 an şi 6 luni, până în anul 2036

➢ introducerea posibilităţii de pensionare anticipată la împlinirea unei vechimi minime de 35 de ani în funcţiile respective, cu aplicarea unei penalizări anuale de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public;

➢ modificarea dispoziţiilor privind acordarea bonificaţiei de 1% şi actualizarea pensiei, în sensul restrângerii acestor posibilităţi doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condiţiile de pensionare, respectiv fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a proiectului pentru acordarea bonificaţiei de 1%;Introducerea unor norme tranzitorii referitoare la menţinerea deciziilor de pensionare şi la acordarea drepturilor astfel cum erau reglementate în legislaţia anterioară de la momentul îndeplinirii lor celor care îndeplinesc condiţiile de pensionare până la 1 octombrie 2025, data intrării în vigoare acestei legi;

➢ Armonizarea dispozițiilor similare din Legea nr. 567/2004 și Legea nr. 361/2023 cu cele din Legea nr. 303/2022.