Rața șchioapă pe care Bolojan o numește reforma administrației. Tăierea cheltuielilor de personal nu oprește risipa banilor publici

Rața șchioapă pe care Bolojan o numește reforma administrației. Tăierea cheltuielilor de personal nu oprește risipa banilor publici
Sursa foto: Inquam Photos / George Călin

Ilie Bolojan a anunțat, marți seara, adoptarea pachetului care vizează tăieri din cheltuielile de personal din administrația publică centrală și locală. Șeful guvernului susține că măsurile vor duce la eficientizarea activității în administrație.

Rața șchioapă a premierului Ilie Bolojan

În conferința ce a urmat ședinței de guvern, premierul a declarat că OUG referitoare la tăierile din administrație are o importanță deosebită deoarece ar urma să eficietizeze activitatea în acest domeniu.

„În primul rând, face cele două administraţii mai eficiente, propunând audituri de personal şi reducerea cheluielilor acolo unde se constată că sunt nejustificate, ceea ce va face să avem o administraţie, atât locală, cât şi centrală mai eficientă în anii următori, reducând bazele de cheltuieli ale administraţiei din România”, declara Ilie Bolojan,

În realitate, ceea ce premierul numește reforma administrației publice este doar o rață șchioapă care nu va reduce, în nici un caz risipa de bani publici. dimpotrivă va pune mai mulți bani la dispoziția primarilor și președinților de consilii județene, fără ca aceștia să fie descurajați să-i risipească.

Actul normativ acționează doar asupra cheltuielilor de personal, fără să aibă în vedere și reducerea cheltuielilor cu achizițiile de bunuri și servicii. Motiv pentu care, în ciuda declarațiilor festiviste nu putem vorbi despre eficientizare administrației. Pe de-o parte se fac economii,  din concedieri și tăieri salariale, pe partea cealaltă, instituțiilor publice li se lasă libertatea să risipească banul public cum își doresc.

Ghilotina concedierilor peste administrație

Premierul Ilie Bolojan este un adept declarat al concedierilor colective și a tăierilor salariale, încă de pe vremea când conducea Primăria Oradea. Iar acum are ocazia să pună în aplicare acest scenariu la nivel național. Așa a apărut ordonanța care prevede tăierile din administrația publică.

Începând de la momentul intrării în vigoare a Ordonanței, numărul maxim al posturilor corespunzător fiecărei primării, se reduce cu 30%. Din cele 30% de posturi reduse, 20% trebuie să fie posturi ocupate. Termenul limită până la care se vor face concedierile este de 1 iulie 2026. Temporar, în 2026, se pot reduce cheltuielile salariale cu condiția ca disponibilizările să aibă loc în 2027.

Restructurarea vizează și poliția locală unde norma de personal va fi de un poițist la 1.200 de locuitori. Comunele mici, sub 4.500 locuitori nu mai pot înființa poliție locală decât dacă o plătesc din veniturile proprii. De asemenea, vor fi desființate 25% din posturi la nivelul prefecturilor.

Actul normativ reduce și personalul de la cabinetele demnitarilor și a aleșilor locali, dar acest aspect este mai puțin relevant. De regulă, aceste posturi sunt împărțite ca recompensă pentru diferite servicii, membrilor de partid sau apropiaților. Totuși, pentru acuratețe să spunem că se stabilesc noi limite maxime pentru personalul de la cabinetele demnitarilor.

„Numărul consilierilor pe cabinetul premierului se reduce de la 9 la 5, cel pentru cabinetul viceprim-ministrului cu portofoliu și ministrului se reduce de la 6 la 5, cel pentru cabinetul viceprim-ministrului fără portofoliu, secretarului general al Guvernului, șefului Cancelariei Prim-Ministrului, se reduce de la 4 la 3, pentru secretar de stat și consilier de stat se reduce de la 2 la 1. Reducerea numărului de posturi se va aplica și pentru cabinetele aleșilor locali”, prevede OUG.

Ordonanța lui Ilie Bolojan îngroașă numărul șefilor

În vreme ce propune concedierea personalului de execuție, desființând posturile din administrațiile locale, actul normativ promovat de Ilie Bolojan crește numărul de șefi și directori. Mai exact, permite crearea cadrului de reglementare pentru promovarea mai multor persoane în funcții de conducere.

Or, nu este un secret, cei mai mulți șefi și directori sunt numiți prin delegare, din rândul clietelei conducătorului instituției. Este vorba despre oameni docili care execută tot ce li se cere, fără obiecții. Iar prin noua ordonanță se revine la numărul de posturi anterior situațiie dinainte de modificările operate prin Legea nr. 296/2023, respectiv:

  • pentru înființarea unui serviciu va fi nevoie de șapte angajați pentru un șef (comparativ 10+1 cât este acum);
  • pentru înființarea unei direcții vor fi suficienți 15 angajați și un șef (comparativ cu 20+1 cât este acum);
  • pentru o direcție generală va fi nevoie de 25 de angajați și un șef (comparativ cu 35+1 cât este în prezent).

Conform noii Ordonanțe, pentru înființarea acestor struturi nu va fi nevoie de exclusiv de funcționari publici, ca până în prezent, putând fi cooptați și lucrători din rândul personalului contractual. Concret, „reforma” lui Bolojan reduce numărul funcționarilor de carieră, dar crește numărul șefilor, cu toate beneficiile salariale ce le revin.

Luarea în considerare a personalului contractual este un artificiu care permite menținerea unor șefi sau directori, chiar dacă serviciile sau direcțiile pe care le coordonează nu mai îndeplinesc criteriile de funcționare legale și ar trebui desființate. Mai mult, după încheierea reorganizărilor și concedierilor, primarii și șefii de instituții vor putea face noi angajări, ca personal contractual, în afara organigramei.

Tăierile nu rezolvă problema risipei

Ordonanța de urgență promovată de Ilie Bolojan reduce costurile de personal, pe de-o parte, ceea ce aduce mai mulți bani primăriilor, consiliilor județene etc. Pe de altă parte, însă, nu are prevederi care să-i determine pe aleșii locali să fie mai riguroși în cheltuirea sumelor.

Astfel, în perioada următoare, vom asista la reducerea cheltuielilor de personal, ceea ce-și dorește premierul, dar și la o creștere a achizițiilor de bunuri și servicii.

Pentru o administrație eficientă este nevoie nu doar de tăieri dintr-o parte, ci și de mecanisme care să oprească risipa și să oblige autoritățile locale să prioritizeze cheltuielile în funcție de nevoile reale ale comunităților. Este nevoie de reguli care să blocheze achizițiile cu dedicație, la prețuri umflate sau așa zisele investiții care nu folosesc nimănui, executate doar pentru a tăia panglici electorale sau pentru a da de lucru firmelor de partid.

Totodată, este nevoie de reglementări și sancțiuni clare pentru cei care își bat joc de banul public și care să-i oblige autoritățile locale să țină cont de problemele cetățenilor. Or, tocmai aceste aspecte, care sunt surse de deficit bugetar, nu le rezolvă ordonanța, motiv pentru care am și spus că ceea ce Bolojan numește reformă a administrație este în realitate „o rață șchioapă”.

Unde se duc banii dumneavoastră

De altfel, cele arătate mai sus sunt confirmate periodic de relatările din presă cu privire la cheltuielile nejustificate pe care le fac autoritățile locale și centrale. În cele ce urmeză vom da câteva exemple de risipă a banilor publici, într-o perioadă de austeritate. Astfel, de Valentine’s Day, Primăria Alexandria a plătit 115.000 de lei pentru o petrecere dedicată elevilor unui liceu. Suma a fost aprobată prin Consiliul Local la doar câteva săptămâni după majorarea taxelor și impozitelor locale.

Alt caz de risipă a fost semnalat de Cotidianul în comuna Dragomirești, Dâmbovița. Primăria a achiziționat, pe 11 februarie, 4.500 de mărțișoare pentru 54.900 de lei. De asemenea, a plătit alți 44.595 lei 4.500 de rablete de ciocolată. În total achiziția a fost de 99.495 de lei. Primarul localității a justificat suma cheltuită spunând că este vorba despre mărțișoare și atenții ce vor fi împărțite doamnelor și domnișoarelor de 1 și 8 martie.

Primăria Voluntari, condusă de Florentin Pandele, finanțează de mai bine de cinci ani, un post de televiziune de la bugetul local. Potrivit publicației Buletin de București, costurile, din 2020 și până la finalul lui 2025 s-au ridicat la aproximativ 100 de milioane de lei, 20 de milioane de euro,

Ministerul Culturii plătește, de foarte mulți ani, o firmă, Faru Luminos SRL, care trimite o dată pe săptămână pe cineva să ude și să întrețină ghivecele de flori din sediu, conform datelor din SEAP. În prezent, instituția condusă de Demeter András are astfel de contracte în derulare. Primul este încheiat pentru un an, cu o valoare de 35.750 de lei, iar al doilea este actualizat lunar, pentru un preț de 2.000 de lei pe lună, conform datelor din SEAP.

Iar astfel de exemple vor continua, cu siguranță, deoarece anul abia a început.