ÎCCJ a dat în judecată Guvernul după ce banii destinați magistraților au ajuns la ajutoare sociale. Ce amenzi cere instanța supremă pentru Bolojan

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a dat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor, după ce banii destinați magistraților au ajuns la ajutoare sociale. Acțiunea vizează responsabilitatea Guvernului și a Ministerului Finanțelor în legătură cu această redistribuire de fonduri.

De ce a dat ÎCCJ în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor

Instanța supremă acuză că statul nu a pus la dispoziție banii necesari pentru plata unor drepturi salariale câștigate definitiv în instanță de magistrați, invocând “refuzul nejustificat de a pune la dispoziția reclamantei sumele necesare pentru achitarea drepturile salariale restante stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive”.

ÎCCJ a dat în judecată Guvernul. Ce măsuri cere în fața instanței

Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel București, Secția de contencios administrativ și fiscal. Judecătorii solicită intervenția instanței pentru a obliga autoritățile să asigure plata integrală a sumelor restante.

Printre măsurile cerute se numără:

• asigurarea fondurilor necesare pentru plata salariilor restante
• emiterea tuturor actelor administrative necesare
• includerea sumelor în buget, inclusiv prin rectificare, dacă situația o impune

Ce termen și ce sancțiuni sunt cerute pentru întârziere

ÎCCJ solicită ca instanța să impună un termen strict de maximum 10 zile pentru executarea obligațiilor.

În plus, sunt cerute sancțiuni severe pentru neconformare:

• amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere
• sancționarea directă a persoanelor responsabile, respectiv ministrul Finanțelor și premierul
• plata de despăgubiri pentru neexecutarea hotărârilor
• penalități suplimentare de 2% pe zi

ÎCCJ a dat în judecată Guvernul. Care sunt solicitările detaliate formulate de instanța supremă

În cererea depusă, ÎCCJ formulează explicit următoarele solicitări:

• Obligarea pârâților la punerea la dispoziția reclamantei a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, prevăzute în Anexa la prezenta;
• Emiterea actelor administrative şi efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea/alocarea integrală a sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul;
• Stabilirea prin dispozitiv a unui termen de executare de maxim 10 zile precum şi a amenzii prevăzute la art. 24 alin. (2) din Legea nr. 544/2004, respectiv amenda în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, în sarcina persoanelor responsabile, respectiv ministrul Finanțelor şi prim-ministrul României, pentru neexecutarea obligației stabilite prin hotărârile judecătoreşti definitive, precum şi obligarea acestora la plata despăgubirilor pentru neexecutare;
• Solicităm instanței aplicarea penalităţilor de 2% pe fiecare zi de întârziere.

ÎCCJ a dat în judecată Guvernul. De ce spun magistrații că le este încălcat dreptul de proprietate

Reprezentanții instanței susțin că neplata acestor sume afectează direct drepturile judecătorilor care au deja hotărâri definitive în favoarea lor, unele neachitate de peste 10 ani.

Aceștia invocă încălcarea prevederilor europene și explică:

“Caracterul unitar al procesului civil impune respectarea garanțiilor ce caracterizează dreptul la un proces echitabil atât în faza judecății, cât şi în cea a executării silite. În acest context, executarea cu întârziere a unei hotărâri judecătoreşti, prin emiterea inițial a unei ordonanţe de urgenţă, OUG nr.114/2018, ce eşalonează executare hotărârii pe o perioadă de 5 ani, şi ulterior emiterea unei alte ordonanţe de urgenţă, OUG nr.115/2023, prin care se reeşalonează executarea deja eşalonată, pentru ca ulterior, prin Ordonanța de urgență nr. 52/2025 Guvernul să îşi asume plata acestora în anul 2026, iar prin Legea bugetului pentru anul 2026 să nu fie prevăzute nici măcar aceste sume încalcă dreptul la un proces echitabil şi dreptul la respectarea bunurilor”.

Ce a decis Guvernul și cum explică premierul situația

Conflictul vine după ce autoritățile au decis amânarea plății acestor drepturi salariale, pe fondul presiunilor bugetare.

Pe 19 martie, premierul Ilie Bolojan a explicat că au fost analizate două scenarii:

„Prima să creștem deficitul, nu s-a mers pe această opțiune. A doua variantă pe care s-a căzut de acord este să reducem alte cheltuieli, achitarea unor drepturi obținute de magistrați prin sentințe care au fost câștigate anii trecuți și amânarea lor pentru anul următor”.