Ion Cristoiu, despre românii de la Stalingard: „Până la 23 august 1944, presa noastră, controlată şi cenzurată de Regimul Antonescu, a trecut dezastrul sub tăcere”

Jurnalistul Ion Cristoiu a ales să vorbească în postarea zilnică de pe blogul personal despre românii la Stalingrad.

Ion Cristoiu a precizat că este nevoie să găsești o carte „de o ditamai aventura”, pentru că nu se tipăresc în tiraje suficiente, nu mai sunt librării suficiente, nu se mai trimit de către edituri, ca altădată, exemplare dintr-o carte proaspăt tipărită cuiva despre care se ştie c-ar putea scrie ceva despre cartea respectivă undeva.

Jurnalistul lucrează la un Dosar amplu pentru Historia, care este dedicat raportului dintre Realitatea Dezastrului românesc de la Stalingrad şi reflectarea acestui dezastru în propaganda antonesciană, întruchipată de publicaţia Sentinela.

„De cum ajung dimineaţă la Bibliotecă, mă îndrept glonţ spre zona cataloagelor. E împărţită în două: Sala fişelor clasice, scrise pe carton, oferind, prin sertare din dulapuri, împărţite pe litere, cărţi din cele mai vechi timpuri pînă azi. Sala fişelor pe Internet, în care titlurile sunt de găsit prin căutarea, în arhiva electronică a Bibliotecii, şi cuprinzînd cărţi doar după 1989”, a precizat Ion Cristoiu.

La fişierul clasic, nu se găsesc informații despre Românii la Stalingrad, dar despre Stalingrad în general, deoarece acest moment a fost unul dintre cele mai puţin abordate de cercetători.

„Pînă la 23 august 1944, presa noastră, controlată şi cenzurată de Regimul Antonescu, a trecut Dezastrul sub tăcere. După 23 august 1944, pînă în vremea lui Ceauşescu, nu s-a tipărit nimic.
Mareşalul fusese condamnat la moarte şi sub acuzaţia de a-i fi dus pe români la Stalingrad”, a amintit Cristoiu.

Nici sub reginul Ceauşescu n-a apărut nimic. La Stalingrad „ruşii ne bătuseră de ne merseseră fulgii”.

După 1989, au apărut cele două cărţi, care nu se găseau la fișierul clasic și nici la fişierul electronic.
„Pe parcursul cercetării am descoperit că n-a fost tratată pe larg Criza relaţiilor româno-germane după Dezastru de la Stalingrad. Frăţia de arme româno-germană e una dintre temele intens cultivate de propaganda antonesciană. La Stalingrad, Frăţia s-a dovedit o iluzie.
Nemţii ne-au călcat în picioare pur şi simplu. Dovedind prin asta că o alianţă între o ţară mică şi o Mare Putere serveşte cu precădere intereselor Marii Puteri”, a mai spus Ion Cristoiu.

Puţină lume ştie că Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război a publicat sub genericul, Veteranii pe drumul onoarei şi jertfei, cinci volume de documente şi memorii despre Armata română între 1941-1945. Unul dintre aceste volume se intitulează De la Stalingrad la Bătălia Moldovei. August 1942-august 1944.