Concluziile unui studiu recent în ceea ce privește consumul de TikTok și rolul pe care îl joacă în viețile tinerilor și copiilor români sunt de-a dreptul îngrijorătoare. Timpul zilnic petrecut de copiii şi adolescenţii români pe TikTok este în jur de două ore jumătate, iar deschiderea unui cont se face în jurul vârstei de 13 ani. Mai bine de jumătate dintre tineri cred că TikTok poate oferi sfaturi psihologice utile şi cam tot atâţia au încredere în sfaturile medicale găsite pe platformă, chiar dacă ele nu vin de la un specialist. Opt din 10 au primit, în perioada alegerilor, conţinut politic pe această platformă. Iar toate concluziile de mai sus au un impact cu atât mai mare cu cât, peste 40% dintre tineri nu verifică informaţiile de pe TikTok dintr-o altă sursă.
„Fac orice doar ca să mai dau puţin scroll pe TikTok. Ce-i drept, nimic interesant, dacă stau să mă gândesc! M-am lăsat influenţată de chestii pentru păr şi am ajuns să îmi stric părul, să îmi cadă”, a spus Carla, o adolescentă de 17 ani, pentru Observator News. Carla petrece în medie 3 ore pe zi pe TikTok.
Mulţi tineri îşi iau informaţiile doar de pe site-urile de socializare, mai exact, unu din doi consumă conţinutul fără să mai verifice informaţia, iar atunci când totuşi o fac, apelează tot la surse găsite pe Internet. 8 din 10 adolescenți au fost expuși la conținut politic în perioada alegerilor și mai mult de un sfert au distribuit la rândul lor mesaje politice.
Experţii trag un semnal de alarmă și subliniază faptul că un consum excesiv de conţinut online ne face să ne credem mai educaţi decât suntem. Autodiagnosticarea este doar una dintre dovezile care sprijină ipoteza și totodată, o problemă reală. 1 din 10 tineri şi-a pus un diagnostic de depresie, de autism sau de ADHD, cu ajutorul informațiilor obținute prin intermediul TikTok, fără să fi trecut prin cabinetul unui specialist.
„Nu fac decât să ia acea informaţie care le confirma deja ce ştiu, opiniile lor, părerile, se creează nişte bule. Le dă ceea ce vor să audă şi atunci este ca o spirală”, a declarat Răzvan Pantelimon, sociolog.