Legea carantinei și izolării. Persoanele care pot intra în țară fără să stea în carantină

Legea carantinei și izolării. Persoanele care pot intra în țară fără să stea în carantină
Foto: Hepta - MMA / MMA1

După lungi dezbateri, legea privind carantina și izolarea a trecut de Parlament, într-o formă diferită de cea trimisă de Guvern. Premierul Ludovic Orbana precizatcă aceasta este suficientă pentru ca autoritățile să aibă din nou toate pârghiile pentru a lupta cu epidemia decoronavirus.

Documentul poate fi consultatAICI

Persoanele care pot intra în țară fără să stea în carantină

Conform actului normativ, la intrarea în țară, sunt exceptate de la măsura carantinei următoarele categorii de persoane care nu prezintă simptome asociate noului coronavirus, cu respectarea prevederilor legale în vigoare:

a) persoanele care vin în România din zonele/țările aflate pe lista țărilor/zonelor de risc epidemiologic ridicat dar care, înaintea sosirii în România au petrecut o perioadă consecutivă de minimum 14 zile într-una sau mai multe zone/țări pentru care nu este instituită această măsură;

b) conducătorii autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone;

c) conducătorii autovehiculelor pentru transport persoane care au mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului;

d) conducătorii auto prevăzuți la lit. b) şi lit. c)care se deplasează în interesul desfășurării profesiei din statul de rezidență al acestora într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un alt stat al Uniunii Europene în statul de rezidență, indiferent dacă deplasarea se face prin mijloace individuale sau în cont propriu;

e) membri ai Parlamentului European, parlamentari şi personal aparţinând instituțiilor internaționale şi sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, precum și reprezentanți ai României în organisme și organizații internaționale la care statul român este parte;

f) piloţii de aeronave şi personalul navigant;

g) mecanicii de locomotivă şi personalul feroviar;

h) personalul navigant român, maritim şi fluvial care se repatriază prin orice mijloc de transport, care prezintă autorităţilor competente „certificatul pentru lucrătorii din sectorul transporturilor internaţionale“, al cărui model este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 96 I din 24 martie 2020;

i) personalul navigant maritim şi fluvial care efectuează schimbul de echipaj la bordul navelor aflate în porturile româneşti, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, dacă la intrarea în ţară, precum şi la îmbarcarea/debarcarea de pe navă prezintă autorităţilor competente „certificatul pentru lucrătorii din sectorul transporturilor internaţionale“, al cărui model este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 96 I din 24 martie 2020;

j) personalul navigant care debarcă de la bordul navelor de navigaţie interioară, care arborează pavilion român, într-un port românesc, cu condiţia asigurării de către angajatori a certificatului pentru lucrătorii din transportul internaţional şi a echipamentelor individuale de protecţie împotriva COVID-19, pe timpul deplasării de la navă la locaţia unde poate fi contactat în perioada dintre voiajuri;

k) lucrătorii transfrontalieri care intră în România din Ungaria, Bulgaria, Serbia, Ucraina sau Republica Moldova, precum şi cetăţenii români angajaţi ai operatorilor economici din ţările menţionate, care la intrarea în ţară fac dovada raporturilor contractuale cu operatorii economici respectivi;

l) angajaţi ai operatorilor economici din România care efectuează lucrări, conform contractelor încheiate, în afara teritoriului României, la întoarcerea în ţară, dacă dovedesc raporturile contractuale cu beneficiarul din afara teritoriului naţional;

m)reprezentanţii companiilor străine care au filiale/ sucursale/reprezentanţe sau agenţii pe teritoriul naţional, dacă la intrarea pe teritoriul României dovedesc raporturile contractuale cu entităţile economice de pe teritoriul naţional;

n) persoanele care intră în România pentru activităţi de utilizare, instalare, punere în funcţiune, mentenanţă, service al echipamentelor şi tehnicii din domeniile medical, ştiinţific, economic, apărare, ordine publică şi securitate naţională, transporturi, precum şi persoanele care desfăşoară activităţi profesionale specifice în domeniile menţionate, dacă dovedesc raporturile contractuale/de colaborare cu beneficiarul/beneficiarii de pe teritoriul României, precum şi inspectorii organismelor internaţionale;

o) membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi ai altor reprezentanţe diplomatice acreditate la Bucureşti, posesori de paşapoarte diplomatice, personalul asimilat personalului diplomatic, precum şi membrii Corpului Diplomatic şi Consular al României şi posesorii de paşapoarte diplomatice şi de serviciu, precum şi membrii familiilor acestora;

p) angajaţii sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională care se întorc în România din misiuni executate în afara ţării;

q) elevii/studenţii, cetăţeni români sau cetăţeni cu domiciliul sau reşedinţa în afara României, care au de susţinut examene de admitere sau pentru finalizarea studiilor, 4 care încep studiile în unităţi/instituţii de învăţământ de pe teritoriul ţării ori se deplasează pentru activităţi legate de finalizarea/ organizarea începerii studiilor

r) membrii delegațiilor sportive internaționale care participă la competiții sportive organizate pe teritoriul României, în condițiile legii.

Totodată, măsura carantinei poate fi suspendată temporarpentru situații deosebite care vizează participarea la evenimente familiale legate de naștere, căsătorie sau deces, deplasări pentru intervenții/ tratamente medicale în cazuri care nu suportă amânare (ex: afecțiuni oncologice, insuficiență renală cronică – în program de hemodializă), preschimbare documente de identitate, părăsirea țării ș.a.”.

Criteriul pe baza căruia se stabilește lista țărilor/zonelor de risc epidemiologic ridicat, reprezintă rata cumulată de incidență a cazurilor noi de îmbolnăvire din ultimele 14 zile, raportată la 100.000 de locuitori, care trebuie să fie de o valoare mai mare ca cea înregistrată în România, în acea perioadă.

Ministrul Sănătății : Asimptomaticii vor trebui să rămână în spital timp de 48 de ore

În acest context, Nelu Tătaru a declarant că una dintre reglementările și obligațiilelegii carantinării și izolării va fi aceea ca pacienții asimptomatici, testați pozitiv cu COVID-19 vor trebui să rămână în spital timp de 48 de ore, pentru a li se face mai multe investigații medicale.

„Asimptomaticii vor avea o evaluare de 48 de ore. Fiecare pacient infectat COVID va benefia de o evaluare de 48 de ore, în care va fi evaluat clinic, biologic, paraclinic, radiologic și medicul curant va avea posibilitatea să-și susțină diagnosticul. După 48 de ore maxim, cei asimptomatici pot merge la domiciliu cu izolare până la 14 zile, dacă mă refer la COVID. Țin să precizez că legea nu e doar pentru COVID, dar la COVID perioada de incubație este de 14 zile iar pentru cei simptomatici, în funcție de simptomatologie, se va decide prelungirea internării până la vindecare sau până la a adeveni asimptomatic. DSP dă și actul administrativ la 48 de ore dacă se rămâne internat sau se merge la domiciliu, în izolare. Medicul propune și recomandă, decizia administrativă e luată de DSP”,a punctat Ministrul Sănătății.

Izolarea în spital sau la domiciliu „se instituie pentru persoanele bolnave cu semne şi simptome sugestive specifice definiţiei de caz, precum şi pentru persoanele purtătoare ale agentului înalt patogen, chiar dacă acesta nu prezintă semne şi simptome sugestive (…), la domiciliu, la o locaţie declarată sau, după caz, în unităţi sanitare”, prevede articolul 8 discutat în comisie.