Mitul slăninei cu ceapă şi pălincă, SPULBERAT: Este extrem de nocivă pentru organism

Preşedintele de Onoare al Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, Nicolae Hâncu a susţinu că tradiţionala slănină cu ceapă şi pălincă este extrem de nocivă pentru organism, spulberând mitul care susţine că este o mâncare sănătoasă „de la ţară”, naturală, fără E-uri şi prin urmare mai bună decât meniul celor care locuiesc la oraş.

„Mitul alimentaţiei de la ţară nu noi l-am creat, ci media. Eu combat puteric aceste lucru spunând că alimentaţia sau sfaturile ce ne trimit la alimentaţia bunicilor nu sunt deloc demne de urmat. Eu ştiu ce mâncau bunicii şi cum erau preparate alimentele. Se consumau alimente foarte grase, prăjeli gătite în grăsimea de porc, se bea lapte de bivoliţă cu grăsimea de două degete. Gastrotehnia bunicilor era una care pregătea alimente nesănătoase. Nu înţeleg de ce se fac aceste trimiteri tot timpul către o alimentaţie ce deloc, deloc nu era sănătoasă”, a declarat Hâncu, citat de Adevărul.

De asemenea, medicul susţine că slănina este o grăsime saturată nesănătoasă, iar mitul a plecat de la faptul că atunci oamenii aveau o viaţă foarte activă, iar îngrăşatul excesiv nu se afla pe lista lor, însă asta nu înseamnă că duceau o viaţă sănătoasă.

„Slănina înseamnă grăsime saturată extrem extrem de nesănătoasă pentru orgaism, chiar dacă e cu ceapă şi ţuică. Nu are nicio legătură cu sănătatea. Ţăranul român ce se ducea şi lucra de dimineaţa de la 5 până apunea soarele, la muncă, trebuia să-şi pună ceva de mâncare? Îşi punea ce avea şi el, o bucată de pâine, slănină care nu se strica şi apă. Să nu credeţi că bea ţuică acolo, pe câmp. Eventual o bea acasă, când șosea. Cei de la ţară care aveau o condiţie economică bună mâncau nesănătos, iar cei ce nu aveau o condiţie economică bună pur şi simplu se denutreau. Niciuna dintre variante nu este în regulă. O alimentaţie sănătoasă aşa cum o recomandă nutriţionişti astăzi, aproape nu exista în urmă 50 ani, pentru că despre această perioadă vorbim. Sigur că veţi veni să spuneţi că ţăranul avea activităţi fizice intense, dar atunci nu existau săli de sport, bazine de înot. Recomandările pe care medicii le fac astăzi şi care sunt urmate nu existau atuncu. Mă refer la practicarea sportului, fumatul era la el acasă, la fel şi consumul de alcool. În loc de iaurt se consuma iaurt din lapte de bivoliţă. În casa bunicilor mei laptele de bivoliţă era considerat un simbol al sănătăţii. Azi îl mai consumă cineva? Nu”, a explicat doctorul.