Raportul UE privind statul de drept: Deficitul tot mai mare de magistrați generează îngrijorări serioase

Raportul UE privind statul de drept semnalează faptul că deficitul tot mai mare de magistrați din România generează îngrijorări serioase cu privir ela eficiența Justiției.

Îngrijorări privind statul de drept

În ce privește combaterea corupției, raportul obținut de Politico notează că ”România a continuat să mențină o evoluție pozitivă palmares în combaterea corupției, inclusiv în ceea ce privește cazurile la nivel înalt”.

Cele mai mari probleme sunt semnalate la capitolul presă. Aici raportul atrage atenția că România se află, alături de Ungaria, Polonia și Bulgaria, în categoria țărilor cu ”risc foarte ridicat” în ce privește concentrarea presei.

În raport se mai arată că deși reformarea serviciilor publice de media sunt în curs în mai multe țări, în România nu au fost luate măsuri de îmbunătățire pentru a asigura independența editorială a acestor servicii.

În alte state membre, preocupările cu privire la resurse persistă. În Lituania, sunt serioase preocupări cu privire la nivelul salarizării procurorilor, și personalului instanței, care are a rămas în mare parte neschimbată din 2008, deși a fost adoptată o nouă legislație. In Croatia, este abordat nivelul de remunerare a judecătorilor, procurorilor de stat și personalului judiciar, deși rămân îngrijorări. În Belgia, au fost luate noi inițiative politice și legislative pentru a remedia lipsa bugetară și de personal din sistemul de justiție, dar deficiențele persistă în ciuda acestor investiții semnificative. În Danemarca, deși analizele sunt în curs de a asigura suficiente resurse umane și financiare pentru sistemul de justiție, situația este o preocupare și afectează din ce în ce mai mult durata procedurilor. In Olanda, judecătorii şi procurorii şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la deficitul de personal şi condiții de muncă provocatoare din cauza volumului mare de muncă. În Cehia, finanțare pentru asistent personalul în instanțe și parchet este insuficient, ceea ce duce la dificultăți în recrutarea de personal calificat subminând buna funcționare a parchetului și a sistemului judiciar.

Progrese la nivelul luptei anticorupție

Raportul subliniază că România a făcut progrese semnificative în abordarea operațională a provocărilor legate de urmărirea penală anticorupție în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, deși recrutarea procurorilor rămâne să fie îmbunătățită în continuare.

În unele state membre, imunitatea pentru infracțiunile de corupție pentru membrii Guvernului a fost o problemă de îngrijorare. Unele țări au luat măsuri pentru a rezolva acest lucru. În Luxemburg, reforma constituțională a abolit dreptul exclusiv al Parlamentului de a introduce acuzații membrilor Guvernului. Parchetul a devenit competent să execute anchete asupra membrilor Guvernului, pentru care acum pot fi trași la răspundere penală pentru infracţiuni de corupţie săvârşite în exercitarea atribuţiilor ce le revin. În România, Senatul a adoptat reguli cu criterii obiective pentru a decide cu privire la cererile de ridicare a imunităților parlamentare, reflectând regulile deja adoptate în 2019 de Camera Deputaților. Cu toate acestea, în Polonia, preocupări cu privire la sfera largă de imunități pentru persoanele care exercită conducerea de vârf nu au fost încă abordate.

Preocupările persistă cu privire la eficacitatea sau independența funcțională a autorităților de reglementare în practică în mai multe state membre. Unele dintre aceste preocupări se referă la garanții insuficiente împotriva influenței politice nejustificate asupra procesului de numire sau în funcționarea autorităților de reglementare, cum este cazul în Ungaria, Slovenia și Polonia. În Grecia și România, resurse continuă să fie insuficiente pentru ca autoritățile să își îndeplinească pe deplin sarcinile.