Câți români din diaspora mai sunt interesați să investească în România și ce domenii ar alege, potrivit unui sondaj recent

Românii din diaspora, interesați să investească în România. Interesul românilor plecați peste hotare pentru investiții în țara natală rămâne ridicat, potrivit celui mai recent sondaj realizat de RePatriot.

Cercetarea, desfășurată în perioada septembrie–octombrie 2025, arată că 4 din 10 români plecați în diaspora vor să investească în România, în ciuda dificultăților administrative și a relației adesea complicate cu statul român. Așadar, procentul este unul ridicat, de 40%.

Studiul a fost realizat cu participarea românilor din peste 20 de țări și evidențiază o legătură puternică între diaspora și România, chiar dacă majoritatea respondenților spun că s-au adaptat bine în țările gazdă.

Ce legături mai păstrează românii din diaspora cu țara lor natală

Atașamentul față de România se manifestă prin păstrarea tradițiilor, consumul de produse românești și sprijinul financiar acordat familiilor rămase acasă. Datele arată că 73% dintre românii din diaspora trimit bani în România, iar interesul pentru evenimente culturale și comunitare rămâne ridicat.

Totuși, doar 36% dintre respondenți spun că fac parte dintr-o comunitate românească locală, ceea ce indică o nevoie clară de conectare și dialog mai bun cu instituțiile statului.

Câți români din diaspora se gândesc să se întoarcă acasă

Deși procentul celor care intenționează să revină definitiv a scăzut la 29%, percepția asupra nivelului de trai din România s-a îmbunătățit semnificativ. În 2025, 52% dintre respondenți consideră nivelul de trai un motiv realist pentru revenire, de trei ori mai mulți decât în 2015.

Românii din Israel, Irlanda, Italia, Spania, Portugalia, Olanda și Marea Britanie sunt cei mai deschiși la revenire, în timp ce cei din SUA, Canada, Franța sau Elveția sunt mai rezervați, invocând stabilitatea profesională și administrativă.

Rezultatele sondajului se pot vedea integral AICI.

În ce domenii ar investi românii din diaspora

Cele mai atractive domenii pentru investiții sunt agricultura, tehnologia (în special IT și inteligență artificială), sănătatea, turismul, educația, imobiliarele și industriile creative. Mulți români din diaspora sunt interesați de proiecte antreprenoriale cu impact local, precum procesarea alimentelor, ospitalitatea sau inițiativele culturale.

În același timp, respondenții semnalează bariere serioase: birocrația, lipsa informațiilor clare și relațiile dificile cu instituțiile statului român.

Ce spun sociologii

„Deși se simt bine integrați în țările gazdă, s-au înrudit cu persoane din alte etnii și petrec ori fac afaceri și vacanțe cu oameni din populațiile majoritare, cei mai mulți se identifică cu valorile românești și își doresc să le conserve prin implicarea în proiecte dedicate diasporei. Vor să existe o strategie a statului pentru a-i repatria, a-i ajuta în caz de pensie ori de deces, vor mai multe schimburi de experiență și know-how, vor angajați la ambasade și la consulate mai puțin indolenți, leneși sau plictisiți, vor să fie implicați în reconstrucția României, vor să fie promovați în țară și să li se recunoască meritele și performanțele. Le lipsesc umorul românesc, ospitalitatea, muzica, folclorul, căldura relațiilor interumane, mâncărurile și băuturile tradiționale, petrecerile și obiceiurile de sărbători, locurile copilăriei și persoanele dragi lăsate acasă”, declară sociologul Bruno Ștefan, unul dintre coordonatorii sondajului.

La rândul său, Marius Bostan, inițiator RePatriot, subliniază importanța acestui potențial economic:

„De peste 10 ani lucrăm la refacerea țesăturii de încredere între românii de pretutindeni și România, pentru a avea o țară mai bună pentru noi și urmașii noștri. Rezultatele acestei cercetări arată că românii plecați nu au rupt legătura cu țara, și dorința lor de a investi este o resursă importantă pentru dezvoltarea României.”

Studiul RePatriot conturează imaginea unei diaspore active, conectate emoțional la România și dispuse să contribuie prin investiții și implicare socială. O strategie coerentă a statului ar putea transforma această legătură într-un motor real de dezvoltare economică.