Specia care a ajuns în Marea Neagră și este o considerată o delicatesă în America. Un singur preparat poate costa și 100 de dolari

Schimbările climatice se reflectă și în ceea ce mâncăm. În timp ce capturile de scrumbii de Dunăre sunt tot mai slabe, populația de crabi albaștri din Marea Neagră crește. Problema este că această creștere a numărului de exemplare de crabi albaştri, o vietate din Oceanul Atlantic, ar putea afecta dezvoltarea unor specii marine autohtone. 

Cum au ajuns crabii albaștri în Marea Neagră

Biologii de la Institutul de Cercetări Marine din Constanţa au constatat modificări semnificative ale ecosistemelor din Marea Neagră și Dunăre. Schimbări au remarcat și pescarii, în năvoade. Scrumbiile nu doar că erau mai puține, dar și mai mici.

„Acest fenomen se datorează în principal temperaturilor foarte scăzute în perioada de început de migraţie, ianuarie-martie, cât şi în perioada de mai şi iunie. Un alt efect, nivelul Dunării foarte scăzut care înfluenţează foarte mult migraţia”, a explicat George Ţiganov, cercetător ştiinţific.

Dacă situația nu se va remedia atunci, spun cercetătorii, scrumbia de Dunăre va deveni o raritate.

„Pescarii de la Marea Neagră nu prind foarte multă scrumbie, că noi o prindem şi ne intră în plase când ea migrează spre Dunăre ca să se reproducă. Cantităţile nu sunt foarte mari la noi”, a declarat Laurenţiu Mirea, preşedinte Federaţia Organizaţiilor de Pescari.

În timp ce scrumbia devine din ce în ce mai mult un lux, crabul albastru se înmulțește rapid în Marea Neagră, unde a ajuns în urmă cu doar câțiva ani, în apa de balast a navelor.

Cât costă preparatele din crabii albaștri

Însă, pentru un moment, în țara noastră, această specie nu este folosită în alimentație. În America, spre exemplu, preparatele care au la bază această specie marină sunt considerate delicatese și costă în jur de 100 de dolari, în restaurantele.

„Este o specie nord-americană folosită foarte mult în crescătorii, care probabil că va avea o importanţă cumva şi la noi într-o bună zi. Este un crab foarte mare, de altfel gustos şi din ce în ce mai numeros”, a declarat Adrian Bâlbă, doctor în ştiinţe, pentru Observator News.

„Dacă este confirmarea acestei reproduceri în mediul Mării Negre şi stabilizarea unei populaţii, există întotdeauna posibilitatea de a exploata comercial”, a declarat Florin Timofte, director Institut de Cercetare Marine.

Ce specii sunt puse în pericol de crabii albaștri

Deși ar putea aduce beneficii economice țării, crabul albastru este un prădător agresiv, ceea ce înseamnă că ar putea ameninţa speciile autohtone de moluşte şi peşti mici.

„Dacă se va stabili şi va deveni o populaţie mai însemnată decât în prezent va distruge ce înseamnă scoici de mică adâncime, unele chiar protejate. Trebuie luate măsuri de managment”, a avertizat Victor Niţă, biolog.

Biologii cer evaluări urgente legate de impactul crabului albastru asupra ecosistemului Mării Negre și al Dunării.

Specia descoperită în Dunăre în urmă cu cinci ani

O nouă specie a ajuns și în Dunăre, aproape de zona Galați. Este vorba despre creveții asiatici, care, la fel ca și crabii albaștri, sunt în egală măsură o delicatesă pentru oameni și o amenințare pentru ecosistem, avertizează specialiștii.

„Avem o veste aparent bună pentru iubitorii de fructe de mare: în apele dulci ale României au apărut creveți. Unde mai pui că sunt gustoși!  Vestea este pentru că specia are potențial invaziv. Se numește crevete oriental de apă dulce (Macrobrachium nipponense) și are origini asiatice”, a anunțat Rețeaua pentru Natură Urbană, într-o postare pe Facebook.

Potrivit specialiștilor, creveții au ajuns inițial din fosta Uniune Sovietică, unde erau crescuți pe post de hrană pentru crapii chinezești. În timp, rușii și-au dat seama că și crevetele e bun de mâncat și au început să îl cultive ca atare în crescătorii. În urma unor inundații, o parte dintre acești au evadat și, treptat, specia și-a extins arealul, potrivit Adevărul.

Creveții ar fi coborât pe Nistru până în Marea Neagră, iar mai apoi, ar fi urcat pe Dunăre, a explicat biologul Aurel Năstase, de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării, într-un podcast. Crustaceul se înmulțește rapid, având în vedere că femela sa poate depune până la 8 ponte într-un an.