Mai multe cazuri de țânțari purtători ai virusului West Nile au fost raportate chiar în centrul Capitalei. Ei au fost depistați în urmă cu câteva zile, în contextul unei monitorizări a „riscului epidemiologic arboviral”.
Virusul West Nile este un potențial factor declanșator al unor afecțiuni serioase, principala cale de transmitere în rândul oamenilor fiind înțepătura țântarilor infestați. Virusul a fost desoperit în anul 1937 în districtul West Nile din Uganda.
În anul 1996 România s-a confruntat cu cea mai severă epidemie de meningită West Nile din Europa, boală dată de acest virus. Oficial s-au înregistrat atunci peste 300 de cazuri.
Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a declarat vineri că au fost intensificate tratamentele împotriva țânțarilor în zonele din București unde a fost identificată specia purtătoare a virusului West Nile.
La nivelul Bucureştiului monitorizarea speciei de ţânţar purtător al virusului West Nile se face permanent, iar acolo unde au fost identificate astfel de populaţii – zonele Universitate – Eroilor şi Crângaşi – tratamentele contra lor au fost intensificate, a precizat edilul, la o conferință de presă.
El a precizat că, în acest an, campania de dezinsecţie a început mai târziu din lipsa banilor, însă în prezent, ritmul de aplicare a tratamentelor este mai mare.
80% din persoanele infectate nu au simptome. Semnale acestei boli sunt febră şi durere de cap intensă, iar în cazurile severe apar şi simptome neurologice: rigiditate a gâtului, vărsături, erupţii cutanate pe piept, sensibilitate crescută la lumină, convulsii, frisoane, oboseală cronică şi slăbiciune musculară.
De asemenea, există și riscul de meningită, motiv pentru care se recomandă vizita rapid la medic.
Cazurile severe în urma infectării cu West Nile se manifestă la persoanele de peste 60 de ani, cu afecțiuni cronice.
Daca infectia este diagnosticata si tratata rapid, prognosticul pentru recuperarea pacientului este bun. Infectia intr-o forma severa poate sa aiba loc la persoanele de orice varsta, insa chiar si asa, indivizii cu varste peste 60 de ani au un risc crescut.
Pacientii cu anumite afectiuni, cum ar fi cancerul, diabetul, hipertensiunea, boli renale si pacientii care au avut un transplant de organe au, de asemenea, un risc crescut in fata infectiei cu virusul West Nile.
Posibile complicatii si riscuri ale infectiei cu virusul West Nile
• encefalita sau inflamatia creierului
• meningita sau inflamatia tesuturilor care acopera creierul si maduva spinarii
• mielita sau poliomielita West Nile – o inflamatie a maduvei spinarii
• paralizia acuta flasca – slabiciune subita la nivelul bratelor, picioarelor si muschilor respiratorii.
Unele efecte neurologice pot fi, din pacate, permanente. Semnele si simptomele in cazul complicatiilor de la nivelul creierului si maduvei spinarii sunt:
• confuzie si dezorientare
• convulsii
• febra mare
• spasme musculare
• durere
• slabiciune subită, o slabă coordonare și paralizie parțială
• durere severă de cap
• gâtul este înțepenit
• coma
Deoarece este o afectiune virala, virusul West Nile nu are un leac, insa pacientului i se pot da calmante ori alte medicamente fara prescriptie medicala, precum ibuprofenul sau aspirina, pentru a calma simptomele infectiei cu acest virus (durerile musculare si durerile de cap).
Daca pacientul are creierul inflamat si umflat sau prezinta alte simptome grave, medicul ii poate administra lichide intravenoase si medicamente pe cale intravenoasa, pentru a reduce riscul unor infectii, potrivit doc.ro.
Alte potentiale tratamente care sunt cercetate pentru encefalita asociata cu virusul West Nile includ: un tip de imunoglobulina administrata intravenos, un anticorp special pentru virusul West Nile si medicamentele din clasa corticosteroizilor.