PMP: Codul de Procedura Penală nu are o viziune corectã, europeană și profesionistă

PMP critică vechement, într-un comunicat de presă emis, luni seară, după ce Parlamentul a votat modificările la codul de procedură penală.

În opinia PMP, Codul de Procedura Penalã respectã o linie imprimatã de evenimentele care s-au petrecut în timpul acestei guvernãri PSD-ALDE, așa cum au fost Ordonanța 13, insistența în revocarea procurorului șef de la DNA, modificãrile la legile justiției. Obiectivul coaliției de la guvernare este ca legislația penalã a României sã ducã subordonarea justiției in curtea de la Kiseleff, iar viteza cu care s-a desfãșurat toatã aceastã procedurã și inclusiv votul final demonstreazã caracterul discreționar și aservit politic al unor persoane cu grave probleme penale urgente.

Senatorul PMP Dorin Bãdulescu aduce câteva exemple care scot în evidențã și lipsa de viziune corectã, europeanã și profesionistã a Codului de procedurã penalã:

“Afectãm esențial instituția martorului. Astfel, martorul, o instituție esențialã în aflarea adevãrului, va putea refuza sã declare faptele de care a luat cunoștințã.

Un alt exemplu este faptul cã este interzisã în timpul urmãririi penale comunicarea publicã a oricãrei informații referitoare la faptele și persoanele care fac obiectul procedurii, cetãțenii nu pot afla dacã alesii lor sunt suspectati de coruptie. De asemenea, fostele soții și actualele concubine ale infractorilor nu mai pot fi audiate în calitate de martori în dosarele penale..

Au fost ignorate în mare mãsurã criticile și recomandãrile judecãtorilor din România și ca atare reprezintã o involuție în crearea unui sistem de justiție penalã modern și adaptat noilor realitãți sociale, precum și o denaturare a scopului procesului penal și a politicii penale a statului.

Dezbaterile nu s-au rezumat la transpunerea acestei directive. Nu au fost numai armonizari ale legii la deciziile CCR dupã cum a fost scopul inițial al comisiei ci a fost mult mai mult.

De la scopul declarat la realitatea de astãzi e cale lungã. Solutia rezultatã însã este cã majoritatea dintre aceste modificãri propuse astãzi reprezintã soluții menite sã îngreuneze activitatea instanțelor și a parchetelor, fãrã un studiu de impact cu perspectiva de a duce direct cãtre o realã bulversare a activitãții organelor judiciare, la slãbirea justiției din România.

PMP a propus o comisie paritarã care sã armonizeze Codurile dar propunerea noastrã a fost refuzatã. S-a dorit o majoritate a puterii pentru a imprima Codului o anumitã direcție care sã protejeze interesele PSD și mai ales ale unor persoane cu grave probleme penale și politicieni în acelasi timp.”, susține senatorul PMP Dorin Bãdulescu.

PMP a propus amendamente la Cod încã de la primele ședințe (pânã la retragerea reprezentantului) însã niciunul nu a fost admis deoarece acestea respectau normalitatea și deciziile CCR. S-a dorit mult mai mult și anume planificarea Codului pentru a avantaja persoane certate cu legea.

Pentru a avea o politicã penalã modernã, Codul trebuia sã se îndrepte cãtre justiția restaurativã, justiția care sã permitã victimei și infractorului sã-și regleze relația fãrã o intervenție accentuatã a statului. Aceasta ar fi însemnat justiție modernã penalã, asta ar fi însemnat o neimplicare a mecanismelor de stat sau o implicare cât mai redusã a mecanismelor de stat în conflictul penal.

PMP nu legitimeazã procesul și procedura din Comisia specialã, retragerea reprezentantului dovedindu-se acum o mãsurã oportunã deoarece nu am fi putut accepta simulacrul în conceperea unei legi esentiale pentru viitorul României.