Un nou articol de presă semnat Alexandra Șerban – Recorder arată cum Călin Georgescu este… sorosist. Acesta a primit de-a lungul timpului sume consistente de bani de la Uniunea Europeană, Fundația Soros și mai multe guverne străine. Ca acum să tune și să fulgere împotriva lui George Soros și a ”globaliștilor”.
„Rețeaua Soros din România va fi interzisă, cu siguranță, pentru că a făcut mult rău țării mele, poporului meu”, a spus recent Călin Georgescu.
Iar într-un discurs la Realitatea Plus afirma: „În prima zi oficială, toată rețeaua Soros va fi interzisă personal de către mine. Se cunosc, îi știm deja”.
Însă articolul Recorder arată că Georgescu ar trebui să se treacă și pe el pe listă.
Vreme de 20 de ani, Călin Georgescu a condus ONG-uri axate pe probleme de mediu și de dezvoltare durabilă: Tineretul Ecologist din România (1990-1996) și Centrul Național de Dezvoltare Durabilă (1997-2011).
În 1992, organizația Tineretul Ecologist din România (TER) a devenit organizație non-guvernamentală (ONG), ceea ce i-a permis să aibă acces la fondurile de stat și internaționale. La acel moment, Georgescu era și consilier al ministrului Mediului, Marcian Bleahu, deci nu era doar ONG-ist, ci și parte a sistemului politic pe care acum îl critică.
În următorii ani, TER a primit mai multe fonduri din programele PHARE oferite de Uniunea Europeană. De exemplu, în 1994, pentru un proiect amplu ce viza ecologizarea Mării Negre.
În 1995, TER a organizat două simpozioane de mediu la Bușteni și Băile Herculane, ambele evenimente primind finanțare din Marea Britanie.
În 1995, publicația locală „Jurnal bihorean” consemna că Tineretul Ecologist al lui Călin Georgescu și Fundația Soros pentru o Societate Deschisă desfășurau, în patru licee din Oradea, „Săptămâna educației ecologiste”. Parteneriatul se realiza cu ocazia Zilei Pământului.
În 1996, Georgescu a beneficiat de fonduri PHARE prin nou înființatul Centru de Demonstrație, Instruire și Cercetare pentru Agricultură Durabilă din Făgăraș.
În februarie 1996, Călin Georgescu a anunțat deschiderea unui centru de educație ecologică la Bușteni. Banii, un milion de dolari, veneau de la guvernul britanic. Câteva luni mai târziu, ziarele scriau că TER a obținut sponsorizări din partea Ambasadei Canadei, Ambasadei Marii Britanii și a Băncii Comerciale Române pentru a organiza un seminar de mediu în București.
În 1997 este înființat Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă (CNDD) și tot atunci Georgescu este numit secretar general la Ministerul Mediului, unde a rămas mai puțin de un an.
CNDD a primit bani prin Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), o agenție a ONU care ajută statele să combată sărăcia și să implementeze politici pe termen lung.
Salariul lui Călin Georgescu, în calitate de director al CNDD, era de aproximativ 1.000 de dolari, scria „România liberă” în 1998, în condițiile în care salariul mediu în România era atunci de 120 de dolari.
CNDD a venit în următorii cu mai multe strategii de dezvoltare durabilă, primind bani pentru acestea de la PNUD, guvernul Marii Britanii și guvernul Canadei.
În cazul fondurilor USAID, mai susține Recorder, Călin Georgescu a trecut inclusiv printr-un scandal cu iz de corupție. Mai mulți angajații USAID l-au acuzat că gestionează discreționar fondurile americane trimise în România, care ajungeau cu precădere către primarii PSD.
Mai precis, în vara lui 2003, România trebuia să primească de 35 de milioane de dolari, ca parte a Strategiei de asistență pentru România 2002-2006. O parte din bani urmau a fi gestionați prin CNDD și Federația Autorităților Locale din România, ultima fiind descrisă de presa vremii drept o jucărie a baronilor PSD – de la Nicolae Mischie la Marian Oprișan.
În iunie 2003, trei angajați USAID au reclamat către Inspectoratul General al USAID din SUA că „după ce ar fi primit banii, Călin Georgescu avea pretenţia să nu fie controlat asupra destinației acestora” și că ar fi „martori la extorcare de fonduri”, relata „România liberă”.
Potrivit presei, până la acel monent, Călin Georgescu primise 215.000 de dolari de la USAID.
În contextul acestui scandal, Călin Georgescu era portretizat de jurnaliști drept „un personaj influent, cu relații atât la Palatul Cotroceni, cât și la Palatul Victoria”.
Scandalul nu l-a afectat pe Călin Georgescu deoarece, în 2004, încă era șef al direcției Organizații Economice Internaționale din cadrul Ministerului de Externe.