Sesizarea CSM privind conflictul între puteri, înregistrată la CCR. Părțile trebuie să transmită punctele de vedere până pe 7 februarie. Pe 10 februarie, Ordonanţa intră în vigoare…

Curtea Constituțională a înregistrat sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii privind constatarea unui conflict între puteri, urmând ca până în 7 februarie părțile implicate să transmită punctele de vedere, informează Agerpres, care citează mai multe surse.

CSM a transmis printr-un comunicat faptul că CCR este chemată să soluționeze un conflict între autoritatea executivă reprezentată de Guvern și autoritatea legiuitoare reprezentată de Parlament, respectiv între autoritatea executivă și autoritatea judecătorească reprezentată de CSM.

"Solicităm admiterea cererii și pronunțarea unei decizii prin care să se constate existența atât a conflictului juridic de natură constituțională între autoritatea executivă și autoritatea legiuitoare, cât și a conflictului juridic de natură constituțională între autoritatea executivă și autoritatea judecătorească, precum și dispunerea măsurilor pe care Curtea Constituțională le va socoti necesare și utile pentru restabilirea ordinii constituționale, care trebuie să existe între autoritățile statului", se arată în document.

În opinia instituției, o soluție o constituie lipsirea actului normativ adoptat de Guvern, cu depășirea competențelor normative prevăzute de Constituție, de orice efect juridic, ca act "care nu poate genera, modifica sau stinge raporturi juridice conform intenției autorului".

"Viciile grave care afectează acest act normativ produc efecte nu doar în sfera constituționalității sale, ci sunt de natură a genera un conflict juridic de natură constituțională, afectând în mod esențial echilibrul și separația puterilor în statul de drept", se mai arată în sesizarea către CCR.

CSM mai susține că una dintre puteri își atribuie "puterile, atribuțiile sau competențele altei autorități, fără a avea o abilitare constituțională efectivă": ”În concret, prin adoptarea acestei ordonanțe de urgență, fără a fi îndeplinită cerința constituțională vizând existența 'unor situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată', Guvernul României a nesocotit competența autorității legiuitoare (…) și a încălcat principiul separației și echilibrului puterilor în stat".

Consiliul mai transmite că dezincriminarea sau incriminarea unei fapte trebuie să se facă în conformitate cu prevederile Constituției.

"Or, din această perspectivă, dezincriminarea infracțiunii de 'Neglijență în serviciu', prevăzută în art. 298 din Codul penal, sau incriminarea infracțiunii de 'Consum de alcool sau de alte substanțe ulterior producerii unui accident de circulație', în cuprinsul art. 3361 din Codul penal, printr-o ordonanță de urgență, nu respectă cerințele constituționale ale art. 115 alin. (4) și, prin urmare, nesocotește competențele autorității legiuitoare, statuate prin art. 73 alin. (1) și alin. (3) lit. h) și art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală. Față de cele menționate, apreciem că sunt îndeplinite condițiile existenței unui conflict juridic de natură constituțională între autoritatea executivă, reprezentată în cauză de către Guvernul României, pe de-o parte, și autoritatea legiuitoare, reprezentată de Parlamentul României, pe de altă parte, generat de arogarea de către Guvern a competenței de legiferare în domeniul legii organice în alte situații decât cele premise de dispozițiile art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată", continuă CSM.

Cât despre conflictul dintre autoritatea executivă și cea judecătorească, CSM precizează în același document că atributul său de a aviza actele normative ce privesc activitatea autorității judecătorești este prevăzut de lege ca mecanism al realizării echilibrului puterilor în stat și nu poate fi ignorat.

"Atitudinea Ministerului Justiției, ca parte a executivului, dar și a Guvernului, în întregul său, care a adoptat proiectul de act normativ fără să constate că nu există avizele necesare și fără să se fi permis avizatorilor analizarea proiectului de act normativ, din cauza timpului fizic pus la dispoziția acestora pentru a parcurge procedura de avizare, reprezintă o conduită care nu poate să rămână nesancționată de către Curtea Constituțională. Spre deosebire de alte situații analizate anterior de Curte, felul în care, de această dată, reprezentanții executivului au ascuns intenția reală, prin trimiterea a două tipuri de acte normative având același obiect, în timp ce ședința de guvern urma să înceapă, prin neanunțarea pe ordinea de zi a ședinței de guvern a acestui proiect de act normativ și neinformarea președintelui Consiliului cu privire la momentul în care urma să fie supus spre aprobare proiectul de ordonanță de urgență, deși ministrul justiției a fost invitat la ședința Plenului Consiliului stabilită pentru a doua zi, precum și prin desfășurarea ședinței de guvern intempestiv, constituie argumente în sensul deturnării tuturor mecanismelor legale prin care se asigură separația și echilibrul puterilor în stat și reprezintă o amenințare la adresa statului de drept, democratic", apreciază CSM.

În sesizare se mai arată că modificarea dispozițiilor din Codul penal și din Codul de procedură penală prin ordonanță de urgență atrage o serie de alte consecințe pentru activitatea instanțelor judecătorești.